untitled

Și-a închis ochii și s-a lăsat pe spate, mângâindu-și pântecele uriaș într-un
ritm asemănător rostirii unui descântec. Privind-o, mi-am dat seama că,
dacă existau vrăjitoare, atunci Janet Fraser era una din ele.
Aerul amestecat cu fum și îmbibat cu extaz plutea în întreaga cameră;
instinctul care stă la rădăcina senzualității, dorința teribilă, nevoia de a te
împreuna, de a crea. Aș fi putut număra fiecare fir de păr de pe trupul lui
Jamie fără să îl privesc și știam că fiecare dintre ele era acum ridicat.
Jenny a deschis ochii, întunecați în umbre, și a zâmbit spre soțul ei, o
curbă leneșă, bogată în promisiuni infinite.
— Și târziu, când copilul se mișcă mult, uneori ai un sentiment ca atunci
când bărbatul tău e în tine, când te pătrunde adânc și se varsă tot în tine.
Atunci, atunci când începe acea tremurare adânc în tine împreună cu a lui, e
la fel, doar că e mai puternică; se întinde prin pereții pântecelui și te umple.
Și pe urmă copilul se liniștește și e ca și cum îl ai pe bărbatul tău în pântec.
Deodată s-a întors spre mine și vraja s-a destrămat.
— Asta și vor câteodată, știi? a spus ea șoptit, privindu-mă zâmbind. Vor
să se întoarcă.
•
La puțin timp după aceea, Jenny s-a ridicat, plutind spre ușă cu o privire
care l-a făcut pe Ian să o urmeze, la fel de prompt ca acul busolei nordul. S-a
oprit la ușă, așteptându-l, privindu-l pe fratele ei care stătea nemișcat lângă
focul din cămin.
— Ai grijă tu de foc, Jamie?
S-a întins, arcuindu-și spatele, curba coloanei ei vertebrale semănând
straniu cu arcul sinuos al pântecului ei. Degetele lui Ian au presat adânc de-a
lungul spatelui ei, spre baza coloanei, făcând-o să geamă de plăcere. Și pe
urmă s-au făcut nevăzuți.
M-am întins și eu, cu brațele ridicate, simțind relaxarea plăcută a
mușchilor osteniți. Palmele lui Jamie s-au plimbat pe coastele mele și s-au
odihnit pe umflătura coapselor. M-am aplecat în spate și i-am întins mâinile,
imaginându-mi-l mângâind curba moale a unui copil în pântecul meu.
Când am întors capul să îl sărut, am băgat de seamă ghemotocul care
dormea într-un colț al sofalei.
— Uite. L-au uitat pe Jamie cel mic.
Băiețelul dormea de obicei într-un pătuț în camera părinților lui. Astăseară
adormise lângă foc în timp ce noi stăteam de vorbă bând vin și nimeni
nu își amintise să îl ducă în pătuțul său. Jamie al meu s-a întors spre el, dând
la o parte părul meu care îi intra în nas.
— Jenny nu uită niciodată de nimic, a spus el. Probabil că ea și Ian nu au
chef de companie în momentul ăsta.
541