untitled

— Mă ocup eu de restul, a spus el. Am ceva experiență cu pansatul rănilor
în tranșee, înțelegi dumneata.
Dând la o parte păturile, a început să șteargă sângele din tăieturile de bici,
cu o blândețe și eficiență impresionante. Băgând de seamă că îl urmăresc, a
zâmbit cu gura până la urechi, ridicând vesel bărbia.
— Am curățat multe tăieturi la viața mea, a spus el. Și am mai și cauzat
câteva. Astea sunt floare la ureche, fetițo, se vor vindeca în câteva zile.
Știind că avea dreptate, am pășit spre capul patului de campanie. Jamie
era treaz, strâmbându-se ușor la senzația de usturime a soluției antiseptice
pe rănile deschise, însă pleoapele îi erau grele și ochii albaștri îi erau
întunecați de durere și oboseală.
— Du-te și culcă-te, englezoaico. O să dorm și eu.
Că avea sau nu să doarmă nu știam. Însă era limpede că eu nu voi dormi,
sau nu pentru multă vreme. Mă legănam pe picioare de oboseală și
zgârieturile de pe pulpe începeau să ardă și să mă doară. Absalom le
curățase la cabana din pădure, însă aveau nevoie de un pansament.
Am încuviințat din cap amorțită și m-am întors drept răspuns la apăsarea
discretă, dar insistentă a stăpânei casei pe brațul meu.
La jumătatea scărilor, mi-am amintit că uitasem să îi spun lui Sir Marcus
cum se pansează tăieturile. Rănile adânci de pe umeri vor trebui legate cu un
pansament mai gros pentru a permite îmbrăcatul unei cămăși atunci când
vom încerca să plecăm de aici. Dar urmele de bici mai ușoare ar trebui lăsate
deschise, pentru a face coajă. Am aruncat o privire iute în camera de oaspeți
în care mă condusese Lady Annabelle, apoi am murmurat câteva scuze și am
coborât ca prin vis scările spre salon.
M-am oprit o clipă în încăperea cufundată în întuneric, urmată de Lady
Annabelle. Ochii lui Jamie erau închiși, probabil căzuse pradă somnului
indus de whisky și de oboseală. Păturile erau date într-o parte, fiind inutile
când flăcările încălzeau zdravăn camera. Mâna lui Sir Marcus s-a rezemat
neglijent pe fundul gol al lui Jamie când s-a întins peste pat să ia o bucată de
pânză. Efectul a fost electric. Spatele lui Jamie s-a arcuit deodată, mușchii
fundului s-au încordat strângându-se și a scos un sunet involuntar de
protest, sărind în spate în ciuda coastelor rupte, străpungându-l pe Sir
Marcus cu o privire uluită și amețită. Surprins la rândul său, Sir Marcus a
rămas nemișcat pentru o secundă, apoi s-a aplecat înainte și l-a luat pe Jamie
de braț, așezându-l blând din nou cu fața în jos. Gânditor, a plimbat foarte
precaut un deget peste carnea lui Jamie. Și-a frecat degetele, lăsând o dâră
de ulei sclipind în lumina flăcărilor.
— Ah, a spus el pe un ton relaxat.
643