untitled

Dougal stătea sub un copac, oblojindu-și brațul rănit și emițând
comentarii sardonice despre instruirea mea, pe măsură ce avansa. Cu toate
acestea, el a fost cel care a sugerat să mi se aducă o marionetă.
— Dați-i ceva în care să își poată înfige pumnalul, a spus el când
începusem să devin mai abilă la fandări și împunsături. Prima dată e șocant.
— Așa este, a răspuns Jamie. Odihnește-te nițel, englezoaico, până când îți
găsesc ceva.
A plecat spre căruțe cu alți doi soldați și îi vedeam stând cu capetele
împreunate, gesticulând și scoțând ceva din spatele căruței. Abia trăgândumi
răsuflarea, m-am prăbușit sub copac lângă Dougal. Și-a înclinat capul, cu
un zâmbet subțire pe buze. Ca majoritatea bărbaților, nu se deranjase să se
radă în timpul călătoriei și o barbă groasă, castanie, îi încadra gura,
accentuându-i buza de jos, groasă.
— Ei, și cum e? a întrebat el, nefăcând referire la talentul meu în
mânuirea armelor mici.
— Destul de bine, am răspuns precaută, fără a vorbi despre cuțite, la
rândul meu.
Privirea lui Dougal a zburat spre Jamie care era ocupat cu ceva lângă
căruțe.
— Băiatului pare să îi priască însurătoarea, a remarcat el.
— Îi face bine, având în vedere împrejurările, am încuviințat eu, cu o
oarecare răceală.
Buzele lui Dougal s-au curbat la auzul tonului meu.
— Și dumitale îți priește. Din câte se pare, a fost un aranjament
convenabil pentru toată lumea.
— În mod special pentru dumneata și fratele dumitale. Și dacă tot vorbim
despre asta, care crezi că va fi reacția lui Colum când va auzi despre
căsătoria asta?
Zâmbetul s-a lărgit.
— Colum? Ah, bine. Cred că va fi foarte încântat să primească o asemenea
nepoată în sânul familiei.
Manechinul era gata și eu m-am întors la antrenament. Momâia nu era
decât un sac mare umplut cu lână, cam de mărimea unui trup de bărbat, cu o
bucată de piele de bou tăbăcită înfășurată în jurul lui, legată cu o sfoară. Cu
manechinul acesta trebuia să exersez eu înjunghierea. Mai întâi l-au legat de
un copac la înălțimea unui om, apoi l-au aruncat spre mine sau l-au
rostogolit pe lângă mine. Jamie nu îmi spusese însă că vârâseră în el câteva
bucăți plate de lemn între sacul de lână și umplutură; pentru a simula
oasele, după cum mi-a explicat el mai târziu. Primele câteva împunsături au
fost lipsite de evenimente, deși am nevoie de câteva încercări pentru a reuși
298