untitled

— Jezebel! Cine a fost norocosul flăcău?
— Fiul tălmaciului. Asta s-a întâmplat în Egipt. El avea nouă ani.
— Ah, atunci nu ești de condamnat. Ai fost tentată de un bărbat adevărat
și, unde mai pui, un păgân!
Moara s-a ivit dedesubt, ca într-o pictură, cu iederă cu frunze de un roșu
adânc într-o parte a zidului vopsit în galben și obloanele lăsate deschise spre
lumina zilei, curate în ciuda vopselii verzi scorojite. Șuvoiul de apă curgea
vesel de-a lungul ecluzei pe sub roata de moară nemișcată până la iaz. Erau
chiar și rațe sălbatice în lac, poposite pentru o clipă de odihnă în zborul lor
spre sud.
— Uite, am spus, oprindu-mă în vârful dealului, așezând o mână pe brațul
lui Jamie, oprindu-l. Nu e frumos?
— Ar fi o priveliște și mai încântătoare dacă roata morii s-ar învârti, a
replicat el practic, apoi și-a coborât privirea spre mine și a zâmbit. Da,
englezoaico. E un loc frumos. Obișnuiam să înot aici când eram copil, e un iaz
mare după cotul pârâului.
Mai jos pe deal, iazul a devenit vizibil prin perdeaua de sălcii. Atunci am
văzut și băieții. Erau patru, bălăcindu-se și stropindu-se și strigând,
despuiați și fără griji.
— Brrr, am spus privindu-i.
Vremea era frumoasă pentru o zi de toamnă, însă aerul era suficient de
rece încât să mă facă să fiu recunoscătoare pentru șalul pe care îl adusesem
cu mine.
— Îți îngheață sângele numai privindu-i.
— Ha? a întrebat Jamie. Vino încoace să te încălzesc.
Aruncând o privire spre băieții din apă, a pășit în umbra unui castan
uriaș. Și-a așezat mâinile în jurul mijlocului meu și m-a tras în umbră.
— Nu ai fost prima fată pe care am sărutat-o, mi-a spus el șoptit, dar îți
jur că vei fi ultima.
Și-a plecat capul spre chipul meu întors spre el.
•
Imediat ce morarul a ieșit din adăpostul său și introducerile au fost făcute
în grabă, m-am retras pe malul iazului morii, în vreme ce Jamie a petrecut
câteva minute ascultând explicațiile bărbatului. Când acesta a intrat în
moară, pentru a încerca să întoarcă piatra dinăuntru, Jamie a rămas o clipă
nemișcat privind în adâncurile întunecate și pline de ierburi ale iazului. În
cele din urmă, ridicând din umeri resemnat, a început să își dea jos hainele.
— Nu am altă soluție, m-a lămurit el. Ian are dreptate; ceva e înțepenit în
roată sub stăvilar. Cobor și…
519