untitled

Mai târziu, în cursul după-amiezii, în vreme ce arendașii s-au adunat din
nou în sala de mese și salon pentru a servi o gustare înainte de a pleca, l-am
zărit pe fereastră pe Jamie, îndreptându-se cu pas domol spre cotețul
porcilor, cu un braț atârnat tovărășește pe umerii soiosului MacNab. Cei doi
au dispărut în spatele adăpostului, probabil pentru a inspecta ceva de
interes agricultural și au reapărut după un minut sau două, îndreptându-se
spre casă.
Brațul lui Jamie era încă în jurul umerilor bărbatului mai scund, însă
acum păreau să îl ajute să se țină pe picioare. Chipul lui MacNab avea o tentă
cenușie bolnavă, lucind de transpirație, și pășea foarte încet, probabil
incapabil să se țină pe picioare.
— Ah, asta-i bine atunci, a remarcat Jamie vesel când s-au apropiat
suficient de mult încât să îi aud. Probabil doamna va fi bucuroasă că aduci
niște bani în plus acasă, eh, Ronald? Ah, uite și animalul tău – frumoasă
arătare, nu-i așa?
Măgarul mâncat de molii care îi adusese pe cei doi MacNab la fermă și-a
târșâit picioarele afară din curtea unde se bucurase de ospitalitatea
conacului. O mână de paie încă îi mai ieșea din bot, săltând bezmetică în
timp ce animalul o mesteca.
Jamie i-a întins lui MacNab o mână pentru a-l ajuta să urce în șa; un ajutor
bine venit, după cum se legăna bărbatul. MacNab nu a scos un cuvânt și nu a
făcut semn cu mâna la urările vesele ale lui Jamie de „drum bun” și „cale
bătută”, doar a bălăngănit din cap amețit în timp ce părăsea curtea la pas,
aparent absorbit de o problemă gravă și secretă care îi acapara întreaga
atenție.
Jamie a rămas sprijinindu-se de gard, schimbând câteva cuvinte amabile
cu alți arendași care se pregăteau să plece la casele lor, până când silueta
șovăielnică a lui MacNab s-a făcut nevăzută peste creasta dealului. S-a
îndreptat de spate, privind de-a lungul drumului, apoi s-a întors și a fluierat
scurt. O figură prăpădită într-o cămașă ponosită, dar curată și un kilt murdar
și-a făcut apariția de sub o căruță cu paie.
— Așa vasăzică, Rabbie flăcăule, a spus Jamie vesel. Se pare că până la
urmă taică-tău s-a învoit să te lase aici ajutor la grajduri. Sunt sigur că o să fii
harnic să nu-l faci de rușine, eh?
Ochii rotunzi și încețoșați ai băiatului l-au fixat prostește de pe chipul
murdar, fără să scoată un cuvânt. Jamie a întins brațul și l-a prins ușor de un
umăr, întorcându-l spre jgheabul cailor.
— Te așteaptă cina în bucătărie, flăcăule. Dar du-te mai întâi și spală-te;
doamna Crook e foarte pretențioasă. Ah, și Rabbie, a mai spus el aplecându-
555