untitled

A zâmbit, cu acel zâmbet care amintea tulburător de mult de zâmbetul lui
Frank; acel surâs plăcut cu care văzusem cum cucerește studenții și cu care
îl topise pe cel mai împietrit administrator de colegiu. Poate în alte
împrejurări, l-aș fi găsit pe acest bărbat șarmant, însă în actualele
circumstanțe… nu.
S-a mișcat cu iuțeală, înfigându-și un genunchi între coapsele mele,
împingându-mi umerii în spate. Incapabilă să îmi mențin echilibrul, am
căzut cu greutate cu spatele pe birou, răcnind de durere în timp ce cădeam
peste mâinile legate la spate. S-a apăsat între picioarele mele, bâjbâind cu o
mână să îmi ridice fustele, în timp ce cu cealaltă mi-a strâns sânul, rotindu-l
și pișcându-l. Loveam disperată cu picioarele, însă jupoanele mă împiedicau.
M-a prins de un picior și a împins cu mâna în sus juponul ud, fusta și cămașa,
dându-le din calea lui, azvârlindu-le deasupra taliei. Mâna i-a alunecat apoi
spre pantaloni.
La fel ca și Harry dezertorul, m-am gândit furioasă. Încotro se îndrepta
armata britanică, pentru numele lui Dumnezeu? Tradiții glorioase, pe naiba.
În inima unei garnizoane englezești nu aveam prea multe șanse de a primi
vreun ajutor, însă mi-am umplut plămânii cu aer și am încercat o dată, mai
mult sub formă de protest, dacă nu de altceva. Mă așteptasem ca Randall să
mă lovească ori să mă scuture bine, pentru a mă face să încetez. Dar, spre
marea mea surpriză, a părut să fie încântat.
— Așa, dulceață, țipă, a murmurat el, ocupat cu nasturii pantalonilor. Mă
exciți și mai mult când țipi.
L-am privit drept în ochi și am izbucnit „Du-te dracului!” cu o claritate
perfectă și o prostie teribilă.
O șuviță de păr întunecat i s-a desfăcut și a căzut peste frunte într-o
dezordine ștrengărească. Semăna atât de bine cu urmașul de peste șase
generații încât am fost cuprinsă de impulsul oribil de a-mi desface picioarele
drept răspuns. Mi-a strâns sânii cu sălbăticie și impulsul a dispărut imediat.
Eram cumplit de furioasă, dezgustată, umilită și revoltată, însă în mod
curios, nu foarte înspăimântată. Am simțit o mișcare grea, surdă, lângă
picior și am înțeles de ce. Nu se putea bucura de moment până nu țipam – și
probabil nici atunci.
— Ah, numai așa îți place? am spus și am fost răsplătită pe dată cu o
palmă puternică peste obraji.
Am închis gura înfuriată și mi-am întors fața într-o parte pentru a nu fi
tentată să mai fac alte observații jignitoare la adresa lui. Mi-am dat seama că,
viol sau nu, eram în mare primejdie oricum din cauza temperamentului său
instabil. Deodată, mutându-mi privirea de la Randall, am prins cu coada
ochiului o mișcare fugară la fereastră.
324