ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

83 ABIA 84
Mss. Miscell. Bra§ov) p. 154 : toata
cetate plange i de -abiia
te a§topta..."
Pentru a exprime un adaus de greutate,
abia póte sa,V asocieze doe prepositiuni
: cu d e -.
Dosofteiu, Synax. Decembre 10 :
cu d e-abiia âlü induplecara in sfatula
lor, §i le dzasa de-1 fiacera o colibita,
o mica calCoara..."
Mai adesea insa notiunea superlatiya
de dificultate se represinta prin reduplicarea
materiala a lui abia:
Se duse sa:§1 dNtepte ucenicul. Acosta
dormia mort. Ii sgudui , Ii scutura,i
abia, abia se dNtepta..."
(Ispir. Leg. 370)
Tot ma se reduplica abia pentru notiunea
de pe data ce", cand voim a
areta o aqiune petrecendu-se mai repede.
Donici in fabula Peptenul :
Ca cum abi«-abia de p6rul s'ail atins,
Copilul de dureri aü i strigat cu plans :
Ce pepten indrácit !...
In Santa Scriptura prin abia se traduce
tot-d'a-una latinul v i x. A§a pasagiul
din Vulgata (Act. Apost. XXVII,
7-8) : et v ix devenissemus contra
Gnidum, prohibente nos vento, adnavigavimua
Cretae juxta Salmonem ; et
v i x juxta navigantes, venimus in locum
....", se vede tradus :
1°. Codex Voronetzianus circa 1550
(Mss. in Acad. Rom.) : ... abia fumu
intru Chindu, ca nu IA Asa noi vtin-
tulu , de-aci nutamu in Critu i cela
diintru Salmonu, abia alésemu margire;
de-aci veinrimu in locul cela..."
2°. Noul Testament Silvestru 1648 :
abiia sosim lainga Cnida, neläsandt
pre noi vantul, vanslam in Crit lainga
Salmont; §.1 abiia trecanda pre langa
ia, veninat la una loc "
30 Biblia erban-voda 1688 : §i abiia
sosind spre Senidost, nelasandu pre noi
vantul, am trecutil pre lang6, Crit despre
Salmoni; §i abiia abatandu-ne dela
ia, venit'am la un loct oare-carele...."
In latinul vix se gasesc ambele adumbriri
de sens fundarnentale ale lui
abia. Sensul de cu gret : v ix me
contineo, quin involem in capillum....
(Ter.) = abia me stripanesc ca sa nu
te inhat de chica"; sensul de pe data
ce" : v i x aginen novissimum extra munitiones
processerat , quum Galli cohortati
inter se..." (Caes.)=abia a treia
ceta qise din tabara , cand bath. Gall
sfatuindu-se " De asemenea i reduplicarea
materiala v ix vixque" (P.
Albinov.) =abia-abia, dei latina prefera
aci reduplicarea logica : vix et aegre"
saa vix aegreque", care se apropia
mai mult de romanul : cu chin §i
abia.
Din vi x cu prepositionalul a d, deja
in latina rustica se formase a b i s, pe
care vechia spaniOla Ii conserva aprópe
intact. In Poema del Cid din secolul
XII, v. 589-91:
Falido ha a Mio Cid el pan "6 la cebada.
Las otras a b es lieba, una tienda ha dexada.
De guisa va Mio Cid....
Poetul Toe aci ca Cid, rema§ fara
provisiuni, a fost silit a parasi un cort
§i pleca inainte , abia ducend cu sine
cele-l'alte lucruri.
In poesiele lui Gonzalo de Berceo de
pe la jumatatea secolului XIII acelmi
cuvint ne intimpina sub forma a v es.
Pentru reduplicatul abia-abia, Spaniolii
ic pina astaqi mal-a v e s saa
mal-a v ez , dei pe simplul ayes rat
inlocuit de-mult prin apenas".
Deja Diez (Etymol. Wtb., II, 98) a
observat ca de vechiul spaniol ab e s
nu se póte instraina reto-romanul ve s
=abta, ambele venind din lat. ad- vix.
La Reto-romani a merge aka" se