28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

10r7<br />

S'o luat N.<br />

Dela cask<br />

Dela masa,<br />

Sand tos<br />

Si voios,<br />

s'o dus<br />

in poiana mare<br />

La meru tufos,<br />

Meru crdnguros,<br />

Doud mere amdn'o luat,<br />

Ca cu doud mere de aur s'o glucat...<br />

Cu prepositiunea d e, la Miron Costin,<br />

Letop. I p. 257 : Avea o sluga<br />

Radul Voda inca din copiláriea sa, caruea<br />

socotind ca nu'i este de boierie,<br />

ii socotia d e-amand, lar boierie nu'i<br />

da...", unde d e-amdnet insemnéza numal<br />

bon a servir" ; dar la acelall p.<br />

249 : veo 2000 de Cazaci carii patea<br />

caii, d e -amdnd...", este<br />

deja o Vnere cu mana", iar la p. 290 :<br />

luatu-ml-au Ceplinski Sobotovul i tot<br />

ce am avut, iara, sabiea d e-amdna nu<br />

mi-at luat..." ne apare articulatul ctmaw&<br />

Moxa, 1620 p. 392 : celuia ce aye<br />

pane de satiu, se apuca d e a-mand'i<br />

§i se satura ai lui, lara satulul ra-<br />

mase<br />

di<br />

flamandii..."<br />

Cu prepositiunea p r e :<br />

Dosofteiu, 1673, f. 15 a :<br />

Si vin prin 'tuniarec cu arce p r e-amdnd<br />

intru sd sdgiate pre eel fárd vind...<br />

Cu un sens apropiat se aude pIn<br />

astaqi in Moldova la plural articulat<br />

intr'o locutiune proverbiala :<br />

I. Crénga , Mo Nichifor Cotcariul<br />

(Cony. lit. 1877 P. 375) : Spunea tata<br />

CS 1-at spus §i lui botranii, care au-<br />

ilisera din gura lui Mo§ Nichifor, ca<br />

pe vremea acela era bine s flY harabagit<br />

in Tirgul Nemtului, ca te ap u-<br />

cat p e-amdnele...", adeca, care mai<br />

de care" sail pe 'ntrecute".<br />

In fine, a-mdnd s'a cristalisat in doi<br />

idiotismi, earl merita a se pastra in<br />

limba literara: a umbla cu i1ele<br />

AMARACIUNE 1018<br />

a-mand"=étre dans des transes mortelles",<br />

§i a scapa cu capul amind"<br />

= conjurer Forage, détourner<br />

la mort, echapper sain et sauf A un<br />

grand danger".<br />

Miron Costin, Letop. I p. 231 : nice<br />

el fait, groaza mortii nu era, ce imbla<br />

in tot cesul cum se zice : c u z<br />

lele amand..."<br />

Acela§1 p. 308 : imbla §i ei c u z<br />

1 e 1 e amana i s'au cer§ut la Vasilie<br />

Voda WI lasa sa merga la tara..."<br />

Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papiii, Monum.<br />

II p. 201) : prins'aU [Pazvantoglul<br />

i pe boieri ispravnici §i'i tinea<br />

la Diiu inchiT, pana cand da cate 40<br />

sat 50 de pungi de bani, apoi scapa<br />

cu capu a-mdnd..." ; i mai jos p.<br />

205 : Capicheheiaoa dela Tarigrad ail<br />

scris lui voda [Constantin Ipsilant] cu<br />

grabnici othcari Turd, dandu-le multi<br />

bani sa merga forte lute la beiul cu<br />

insciintare, scriindu-1 de bite, i sa faca<br />

cum va face sa scape cu viOta;<br />

tata-seti Alexandru voda Ipsilant Inca<br />

laO sods cumca s'aii hotarit sal Yea<br />

viéta, ci sa caute cum va pute sa<br />

scape cu capu a-mdnd ; capicheheiaoa<br />

dela Ru§ciuc simtind ce se lucrOza<br />

pentru Voda, Inca I-ail scris ca<br />

Trastaninoglu se gatesce ca fara de<br />

veste<br />

aOl cuprinqa cu Oste, ci sa. fu ga<br />

cu capul a-mdnd..."<br />

v. A-ochiu. A-umer.Manci.<br />

Amomdbi. v. Aminda<br />

A-mangrare. v. Mangalore.<br />

Amáráctime (plur. amaraduni), s. f.;<br />

amertume , au physique et au moral.<br />

Mult mai intrebuintat decat sinonimii<br />

amarime §i amaréla. Sub raportul<br />

suferintelor morale circuleza in<br />

concurenta cu substantivul a in a r, dar<br />

exprimênd o nuanta mai vulgara<br />

gi

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!