ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

611 8' A J UN 612
sal pedepsesca..." (G. Dobrin, Transilv.,
Fagara§).
Doina din Banat :
Pentru tine, dragä fatk
Mancal Vinerea o clan,
Si
Sâmbäta nici o data,,
Duminic'am ajunat,
Pinä ce te-am cApötat!..
(FamPia 1884 p. 55)
Un sinonim poporan pentru a ajuna
este a tine qile" :
Mult, mMcuta, te-am rugat,
Rid de lacrimi am v6rsat,
Sit tii Ii1e pentru mine,
Ca sa fill in sat cu tine;
Dar tu Oile nu tinusi
Si
departe m6 adusi...
(Jarnik-BArsanu, Transilv. 174)
Macedo-romanesce agiun a simti
f6me, a fi flamand" (L. M.).
Ajunare, in dialectul istriano-roman
junare, vine dintr'o forma latina vulgara
adjunare i junare in
loc de clasicul jejunare", corespungend
spaniolului ayuna r, ital. g i un
a r e, franc. jenner etc.
v. 2.3.Agfun. Postesc. Tin.
2'Ajan S. &Om, -6.; adj. ; affamé,
presse par la faim. S'a pastrat numai
in dialectul macedo-roman : f 1 a m and
nu exista; se (lice: 11 u fOme, sat mai
bine : agtun" (Dr. Obedenaru, Dict.
Mss. in Acad. Rom. I, 197). Prin sens,
este intocmai latinul clasic j ej un us.
v. 1. Ajun. Flamdnci.
S. aglun (plur. ajunuri), S.
8*Ajan
n.; 10. jeane, maigre, caréme, abstinence,
privation ; 2'. veille de noel,
veille d'une fete ou d'un evenement,
le jour qui precede celui dont on parle.
In primul sens, este o vorba latina
prin materia §i prin functiune ; in al
doilea, functiunea e cre§tina, post-latina.
I°. A'jun sinonim cu p o s t.
Cuvintul slavic 110CTI (=germ. Faste)
a reu§it astacli aprOpe cu desevir§ire
a inlocui in graiu pe romanicul
ajun= span. ayuno= franc. a jeun
= ital. [di]g iuno = provent. [de]j u n
etc.latinul vulgar adjunu in, corelativ
latinului clasic jejunium. In
trecut, ambii sinonimi circulat la nol
intr'un mod pleonastic unul linga altul.
De exemplu, in predica Sf-lui IOn
Crisostomul, secol XVII (Cod. Mss.
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov,
p. 537): nu la pranzuri §.1 la cina,
nice la betie, ce la post ti §i la a-
; alt text tot de acolo, p. 598:
cine nu va sa'§i flamanzesca matele
acice cu postul §'1 cu ajunul, acela
fi-va masa ; §i mai jos
p. 601 : nevoindu-se §i inblanda in
calé i intru invatatura dumnedzelasca,
cu post §.1 cu ajun..."
v. A-grela.
In Psaltirea transilvana a lui Silvestru
din 1651 ne intimpina forma
agin :
ps. plan- ...et incurvavi
s'am §i am tru- in jejunio a-
dit cu aginul (4-
nimain meam...
iiiuSi) sufletult
mieu . . . [scolia
marginala :
s t u 11.
p o-
In popor, afara de p o s t, ajunul se
mai inlocuesce prin idiotismul: a t iné
qil e:
Martia este §.1 i de ajun, adeca:
la cine-va se fura o dia, on i se face
alt ret, paguba§ul tine gile asupra
celui ce i-a facut ret, §i acelea le tine
Martia, §.1 trebue sa fie 7 Marti dupa
o-l'altä, §i crede ca'n a 8-a Marti" se
prapadesce orl se bolnavesce cel vinovat,
daca, nu merge la paguba§ sa se
rOge de lertare..." (T. Cri§ianu, Transilv.,
c. Cugieru).
Or14-cum, ajun cu intelesul set