ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

6'73 AIDA 674
a ta ? Eh, umbla ratutita §i forfon..."
(M. Parurnu, Olt, corn. Parqi).
Este invederat ca aia nu e un pronurne
dernonstrativ, caci corespunde
masculinului a I u , care se intrebuintOza
la Olteni sub forma deminutiva
a 1 u § cu sensul de batran, mo§" (L.
M., Gloss. p. 32) §i de care abia difera
forma a u § in a u § -met". i Macedoromanesce
de asemenea : au § mo§".
A. u § i -mea" insernneza b a t r an
e I u-meil", aia a mea" babuta
mea", dupa cum §i obicinuesc sotii la
-erani a's) Tee unul altuia dupa un
timp Ore-care de casatoria. Aia este
latinul vulgar avia baba"; a I u
latinul avius mo§", care prin forma
deminutiva aviolus" a proclus pe francesul
aIeul". Din avius" §i avia"
at
§i Italienil : aio i aia gouver-
neur, gouvernante, bonne", de unde
apoi prin imprumut spaniolul §i portugesul
a y o §i a y a cu acelqi inteles.
In limba sarda dupa dialectul logudores
: a v i o, avia Ino§, mOr".
In aia a mea", aia a ta" etc., articlul
postpositiv din aia e tractat ca
finalul -a in numile proprie femeiesci :
Ana a mea", Safta a mea" §i altele.
v. Atq. Baba. Bla. DOA..
Mita (plur. dene), S. m. ; notable,
maire. Cuvint turcesc de origine araba
(ainenu, Elem. turc. p. 8). A circulat
alta dath in graiul poporan de pe marginile
Dunärii §1 mai circulka astacli
numai dóra in Dobrogea.
Balada Tudor Tudoral"
Tudor tare 'mbogatTa,
Herghelil de cal flicea,
6" turme de ol,
0i ciredl de bol:
Tar aienii Chlustengil
Sr b o eril Dobrogil
Cu el se impizmuia,
Sal
s6.rAcdsc5,
(Burada, Dobrogea, 121)
De aci adjectivul : aienes c.
v. Aienese.
Aar (plur. aiarun), s. n.; juste mesure,
fixation juste du prix de la viande,
du pain etc." (Cihac). Cuvint turcesc
de proveninta araba (ainOnu). Se
mai aude pina asta41 pe'n orar,
n'ar strica s remana, lipsind un alt
termen mai potrivit.
Dr. Polysu : Aiar, das Richten ; a
face afar, richten, zurecht stolen ; a
face aiar in cantar, eine Balkenwage
richten."
Constantin Vv. Ipsilant, 1799 (Codrescu,
Uricar I, 85) : sa faca asiar
cantarilor, adeca sä le indrepteze..."
ADIsma, s. f. ; eau bOnite. Forma
vulgara pentru aghiasm a, dar tre-
cuta deja in limba literara.
A. Odobescu, Mihnea-vocla p. 80 :
Cre§tinii es de tOte partile, facendu'§i
cu aiasmd semnul crucii pe frunte..."
v. Aghiasmd. alasmd.
.Aihsta ; ça, ceci, nom gOnéral de
chose" (Littré). Forma rustica pentru
a rest a, intrebuintata mai ales in
Moldova.
Document moldovenesc circa 1650
(A. I. R. I, 108) : cum va hi voia
mariei sale, a§O va face ; de-aiasta dam
§tire dumitale..."
v. Acesta. Aest.
ARtetti.
v. Aest. Asta...
Albu, i.ibi, arband. V. 1.4m.
.Lott.
v. Baled.
Aida! s. bhida ! interj.; va! allons!
AceIaY sens cu a 1
! sail hail cu
aide! sail haidel i cu aidati!
si