ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

861 ALEX1E 862
strimtorati de larna In ostrovul Spitzberg".
Un om nedeprins cu apucaturile
acestei ramure a literaturei poporane,
s'ar Intreba neaparat : ce are a
face marinarul rusesc arapov cu sublimul
emir al Alexandria?
Despre manuscripte i editiuni mai
noue, se gäsesce la Dr. Gaster, Lit. popul.
14 sqq., unde se resurna §i cuprinsul
Alexandria.
v. Iele. Ivan-imp&at. Machedon...
Aleximdru, n. pr. m. ; Alexandre,
'212eavdeog. Formele curat poporane
ale acestui nume de botez shit : S a n-
d u cu patronimicul Sandulescu ti
topicul S n du lesc i; mai rar L i
sandru; in orav: Alecu. Ca deminutivi:
Sandulachi, Alecachi,
Sandut, Alecut etc. In onomastica
veche : endre cu derivatele
topice pndreni, pndresci,
pndricen I. Forma organica Alexandru
, tot-d'a-una rar intrebuintata
la Romani, era privita alta data ca
de pieza buna, la Domni, dintre carl
cei mai de frunte fusesera Alexandru
Basarab i Alexandru cel Bun. Astfel
la urcare pe tron se putea schimba
numele in Alexandru. Urechia, Letop.
I, 176: air radicat Domn pre Petr é
Stolnicul s chi m b ar a
n urn el e
de'l zicea Alexandru voda, pre carele
Fab poreclit Lapu§nenul..."
v. Radu. Alexie.
Alexandru-Machedon. V. Alexandria.
Machedon.
Alèxie, n. pr. m. ; Alexis. 0 forma
poporana, imprumutata dela Slavii meridionall,
este L e c a, une-ori i pentru
Alexandru". Patronul acestui nume
este Sf. Alexie Omul-lui-Dumneqeil
(Homo Dei), nascut la Roma
in secolul Ill, una din figurele cele
mai romantice ale patrologiei cre§tine
0. a cäruia legenda, in proza versuri,
devenise o adevërata carte poporana
in vécul de mijloc. E mai ales
remarcabila poema francesa despre dinsul,
scrisa in secolul XI (Gaston Paris,
Vie de St. Alexis, 1872). Acesta legenda
a circulat i la Romani, dar nu
s'a vulgarisat inainte de 1700. Dr. Gaster
a gasit'o intr'un codice de pe la
1750 (Tocilescu, Revista III, 342), de
unde eca un pasagiu :
Vazi pre nWe coconi tineri ca acela
feCori de boeri mari §i de imparati
calcandil bogatiia, cinste F4i i alte
patimi pamante§ti §i trupqti, Inca 0.
pre lubiti lor pärinti i, ce este lucru
mai minunat, i pre iubita sa sotie,
pentru dragoste facAtorului i mantuitorului
nostru. A6asta, osabire de buna
voe ad rabdat multi robi ai lui Hs.
cerescul iinparat, i s'at lipsat de tote
dulceturile trupqti,- cinstindil mai innainte
dulcéta cé dumnezaesca. Care
mai mult cleat alti alt indreptat a-
6asta cel sarac cu trupul i bogat
cu sufletu Alecsae, omul lui Dumnezati
0 rob adevarat al lui Hs., carele au
petrecut atata aril in casa parintilor
sai necunoscut i de robi lui bajoconit.
Aceste tete losS rabdat vitezul nevoitorul,
cugetandu purur6 in plata ce
bogath §i la cununa CO de mult pret,
care vré sa i o de in rai Hs. Imparatuld
slavel. Pentru aceia s'alt lepadat
cu totul de ornul cel din afara §.1 luundil
cruce mantuitorului ce cu scarbe,
all urmat stapanului bucuthndu-sa..."
Dupa calendarul poporan :
Primavara se'ncepe, precum
spun unii, cu intala qi a lunel
lui Martie, Tar dupa aliI cand se sfir-
§esc Vele Babel Dochiei, i anume
dela Alexi Boji, ()rani lui
D q e ii, 17 Martie, §i tine pina la Sf.
Onofrelu, 12 lunilt. Iarna incepe mai