ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

189 ACTUEZ 190
genuri : fug a c e. Ca §i lat. -a c e m,
sufixul romanesc -adu indica mai totd'a-una
un narav, o aplecare 1 ce-va,
buna sail rea, de ex. : batadu batailleur",
pungactu dispose h frapper des
comes", stangadu gaucher", hranacilt
vorace", gonacM etc. ca latinesce in :
mordacem, bellacem, audacem,
linguacem, edacem, voracem...
In vorbe imprumutate intregi din afart,
de ex. garbaciu", carpaciu", copaciu",
finalul -aciu nu e sufix din
punctul de vedere al limbei romane,
care nu '1 utiliséza cu o functiune determinata
la formarea unor noue cuvinte,
dupa cum utilis6za, buna-óra, pe
slavicul -nik sail pe turcul
Sufixul -aclu = lat. -a c e m n'are de
loc a face cu sufixul -at, iar cu sufixele
-ac i -a§ se inrudesce num ai in parte
sail indirect.
v. 2 -Ac. 2
-At.
Adam v. Actuez.
AcTuèz, vb.; reposer, abriter. Cuvintul
ni se presinta sub patru forme,
strins inlantuite atat in privinta fonetica
precum §.1'n acea semasiologica.
I. Acliu (acie't, acie're); reposer. Molnar
(Wal. Sprachl., ed. 1810 p. 229).
pune pe acifu, ruhen, abstehen" in a
2-a declinatiune, dupa norma lui: taiu
(ibid. p. 171). Prin sens i prin forma,
aeiu (aciere) este din punct in punct
latinul acquieo (acquiere), din a d §i
quie o, quie r e, archaism mentionat
de gramaticul Pompejus, dar inlocuit
in latinitatea clasica, prin inchoativul
acquiesco, quiesco".
Din aciiu, prin sufixul 61 a = lat.
-olla, s'a format a c i 6 la chalet" §i
apoi aciolez mettre a couvert" ,
doi termeni carora noi le-am consacrat
mai sus un loc a-parte.
v. Acidlet.Aciolez.
IL Aeillz (acioat, acioare); reposer, abriter.
Acesta forma, fOrte respandita
in popor i prin concurenta cariia organicul
adifu = lat. acquieo deveni
de tot rar, ne presinta a doua tr6pta
din istoria cuvintului. Pe de o parte,
aciez linga acitu este ca : lucrez linga
lucru, infalez linga inf4, curmez linga
curm etc. ; pe de alta, arioat i acioare
in loc de : acid *1 acie're se datoréza
aceluia§i
proces fonetic ca in : ioa in
loc de (lie = latin. diem, sail in : chictOre=cheitOre.
... Orecii midi se acioazd prin locuintele
6nienilor §i imprejurul locuintelor
; cei mai stricatori insa, sint §Orecil
cei marl cat purcelul de o luna §i
cu c6da lunga de o palma, earl distrug
totul pe unde se acioazd el..." (I. Tacu,
Covurluiu, corn. Brani§tea).
...
Dupa ce Smell alt fost isgoniti
de Fét-frumos de pe 'n codri, ei se duse
in ceriuri, §i acolo se let' la harta, bat6ndu-se
cu buzduganele §1 racnind din
gun, ; acésta haratéla sme6sca se numesce
tunet §i fulger ; el nu se pot
acio4 cleat dupa ce Sandhi (=Sfantu
Ilie) II stropesce cu apa, fiind pus peste
ploile din cer..." (Staret G. Theodorescu,
GalaV,
Mavromol).
Intr'o colinda din Ilfov :
La Merul rotat
La Camp-rourat,
Uncle mi se bat
Dof pill de vulturi,
Dol puisorl surf
sus intr'un norel
P'un fulg daurel ;
Ea Ca mi-am aflat,
Acolo-am plecat
Si m'am acioat
Sub umbra de fag ...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 68)
Intr' o colinda din Ialomita insa acioat
pOte sa nu fie abrit6", C o er6re
in loc de : aceiat pare" (v. AceYez):
Dar nu's colpanel,
Ci sint clobanel,