ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

93 A-BUBA. 94
mele dacic al localitatil, pe care colonil
romani pria assonantä ad numit'o
apoi Alb urnus. Noi vom adauga
catra acésta, ca. in Tracia exista ora-
§ul 3./.1geoWa, adeca prin obicinuita
confusiune paleografica grOca A= A-:
Abrudeva sad Abrudava (Du Mont, Inscript.
de la Thrace, p. 76), de unde
Abrud ftr mal nici o modificare fonetica.
Ar urma de ad c numele roman
oficial Alb ur n us s'a ultat, dar
numele dacic poporan A brudava s'a
conservat pina asth41.
Abruclem (-d), adj. i subst.; habitant
cl'Abrud ; appartenant a Abrud. Prin
AbrucVn se intelege numai cine-va sad
ce-va din Ab r u d in sensul restrins al
cuvintului. Pentru locuitorii din mun-
ii Abrudului in genere, dela Rqia,
Carpeni§, Buclumeni etc., se intrebuin-
Vet mai mult numele de M o ti.
v. Abrud.-231q.
A.-bab6, subst. fem, sing.; maladie
cancereuse, spécialement pustule maligne.
Se accentéz i a i u. Dr. Polysu
(Wrtb. ed. Barit, p. 2) traduce
acest cuvint nem esce prin K a r b un k el
cand e vorba de a-bubd in genere ; lar
cand este numai in gura", prin Mundf
u le . In casul al doilea, vorba se 1.11trebuintéza,
mal mult in orale, fOrte
rar pe la tern,. In casul de'ntaiu, e
aceiai bola, care in Moldova se chiama
mai adesea buba-tranjilor §i
pe care a descris'o pe larg Dr. C. Vernav
(Physiographia Moldaviae, Budae,
1836, P. 62), adaugond ea ea este propria
anume poporului de jos : morbus
est quem solummodo plebi proprium
novi". Numele romanesc cel mai yechiu
al acestel bOle, cunoscut deja in
latina rustied, este b ub d-n gr (L.
M. I, 261).
Sub termenul tecnic de pustule ma-
ligne" medicina intelege o bOld, care
se nasce la om anume prin contact direct
sad indirect cu vitele atinse de
dalac, cu pieile lor sad cu lana, ba
chiar prin pi§catura muscelor call supsera
din sangele unor asemeni vita
(LittrO-Robin, v. pustule). Prin urmare,
este ce-va curat teranesc, §i mai ales
ciobanesc, insa teribil : dupd ce s'a aretat
buba, omul m6re peste o söptCmama.
De aci grOza Romanului, care
de frica se sfiesce macar a caracterisa
acesta bOla printr'un epitet, ci 'I qice
numai: aceia.
Intr'un descantec din Banat se in§ird:
Bubb, blandb,,
Bubb, rb,
Butd galbdrd,
Bubb, negra,
Bubb. vindtd,
Bubd romAnbscit,
Bubb, nemtasca,
Bubb', ungurOsca,
Bubb- porcOscri,,
Bubb, cb,Oscti,
Bubb, vb.cdscb,,
Bubb, ()lased.,
Bubd sblbateck,
Bubd do nob-cloci §i nob de feluri...
(S Liuba, corn. Maidan)
La un alt capét al pdmintului romanesc,
in Moldova, descantecul suna :
... buba, cu sagetatura, buba cu pociturd,
buba cu 'ntalniturd, bubd alba,
bubd negra, bubd vinatd, bubd cu n o 6-
q e ci si
noö de junghiuri, bubd arme-
nOscd, buba jidovasca, buba tigamIsca,
buba romanésca..."
(Ap. Tocil. Rev. II, 383).
El bine, din acele bube o KIM fard
una, specificate dupa fantasia poporana
prin culori, prin vietati i prin nemuri,
una le intrece pe tOte : i se qice adesea
bubd-r ea, ca i cand cele-l'alte
ar fi bune in alaturare cu ea ; cei mai
multi insa abia o indica cu fiori fara
a'l da vre-un epitet: a-bubd, adeca a-