ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

249 ADAOG 250
tama§ek etc. Slavil ins aU primit
ei vorba tot prin comerciul italian,
mai ales venetian.
In inventarul M-rii Galata din Ia§i,
1588, ambele varietati : muvbi
adamascd figureza alaturi (Cuv. d. Mtn
I, 199): 4 poale [de icOne] de adamascd
galbeni §i cu fore albe 0 pre
margine atlazu mu §c hi i."
Tot acolo ne intimpina a dam used
de urmatOrele culori: verde, ro§ie, alba,
mohorita, albastra, nögra ; apoi : cu
obraze i cu obraze §i cu flori."
O b r az e" se nurnia desemnurile.
2°. Ca stofA tesut A. de terance romane,
se chiama adamascd, mai ales
in Moldova, un fel de ale s A tur A.
...urdala bumbac, bataia Mara boita,
in cinci ite, se numesce aciamasce
(M. Dimitriti, Covurluin, c.
Adamascd este o tesetura in patru
satl cinci ite, a carii urcléla este de
in sait bumbac i bathtura de lama cu
diferite culori, formand o faä cu mid
cadrilaturi de felul acesta :
(A. Negru, Tecuclu, corn. Polana)."
La terani acesta sAracaciOsa adamascd
din bumbac i ldnö serva pen-
tru haine femeiesci si mai cu serna
pen tru a§ternut tot a§a de bine ca la
cel bogaV adamasca cea de matasa.
v. Alesdtura. 2. Bdtae. Coftirid.
Besbau.
2Adamitsett, t. de Botan. v. Avrdmesd.
Aclitog, aclitug (1°. adaos [-us], -gere ;
si
2° . -at, -are; 30 -it, -ire), vb.; ajouter,
augmenter, accroitre, multiplier.
Din tOte limbile romanice, latinul
ad au geo (-xi, -ctum, -öre) a remas
numai la Romani, pastrand ace1a§1
sens, dar diferentiandu-se in trei conjugatiuni
: addogdre, addogire i addogere.
Trecerea ml adaug in adaog se
datoresce acornodatiunii, o fiind fisiologicesce
mal aprópe de a decat u,
astfel ca poporul de multe ori rostesce
aor", taor" etc., netonicul u supne'ndu-se
tonicului a. Macedo-romanesce,
dupa o alta tendinta fonetica, u
dupa vocala devine v: adavgere, ea §i
in : lavdulaud, avdu--=--aud,
rad etc. (v. 1.U).
a)
I. Ramificarea sensurilor.
adaog sp or esc augmen ter" :
Beldiman, Tragod. v. 1103:
Se destdpth Eteristil, ca 1-au anfagit sinitesc,
Adaoge turbAciunea, pe Bals invinovatesc...
Ibid. V. 4099 :
So intorc IarrtsI la gazda, cal de menzil poroncesc,
A se face prelungire nicl cum nu'l ingaduesc;
Acdsta ii d'arma tare, acdsta 11 sup5ra,
Addogea ingrijirea intru care el era...
b) Adaog = maresc accroitre" :
Pravila Moldov. 1646, f. 26 : cela
fostil,
ce va face vama noo caria n'au
arevdu
sau de va mai adaoge ce viache decumil
au fostii..."
0 predicA din sec. XVII (Cod. Mss.
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Bra§ov,
p. 260) : Yara and avern pre Dumnezau
indemnatoriu i ajutatoriu, atunce
hi
usrAdiia noastra aprinde-se §i se
adaoge..."
Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 127): Iar carele
de nu va drege, inca §i nu va
adaoge, ci va scadé §i va strica dentr'aceste
§i dentr'alte mill de ale sfintei
manastiri..."