ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

865 ALICESC 866
Alf61. Altfel.
Alftbr. Alior.
Ali t interj. v. ! Dali !
v. Arbir.
l'Alio S. allat s. aliclu (plur. alice s.
alicfuri), s. n. ; grenaille, menu plomb,
dragée. Plumb marunt pentru vinat.
A incarca o pupa cu alice = charger
un fusil de menu plomb, avec de la
grenaille. Acesta, pupa respandesce a-
licele ce fusil écarte la dragee" (Co-
stinescu). Alica, graunt mic de plumb,
cu care vinatorii incarca pupa cand
ai1 sa dea in animali mai mid. Sint
alice m i ci, frantuzesce : cendrée, §1
alice mart : chevrotines" (L. M.).
Se intrebuintéza §i forma aspirata:
halic, haticiu.
Alexandri, Istoria unui galben: Ti-am
spus ca, el iubia vinatul. Acesta patima
se desvalise in inima lui cu atat
mai strapic ca era fOrte rea chi-
tu
Aliblt..
=
§i, in urrnare, mai tOte paserile
ii trecea pe la nas. in zadar ci le alunga
cu haliciurile prin vözduh..."
De la Yrancea (B. tefanescu), Sultanica
p. 113 : Suspinele ei erati su-
grumate, dese, repecli, §i tOte
sigur i adanc, ca nite alice, in ininia
bietului Moroiu..."
Doina din Bucovina :
Der nu's femee cu fes,
La potire sa. nu es;
Da's voinic cu cornanac,
Schi potirit ce sW1 fac!
Pray cu chivra olu lua
51 haliciurl cu mama,
de-alung oiu impu§ca :
PotirmiT or pica 1...
(Aurora romanA, 1881 p. 14)
Halic, alic, halicu = neogr. xceitixi
caillou, vgr. xa" (Cihac).
22,083
Ald
isbia
2 AlIc. v. Alicesc.
Aliebse (alicit, alicire), vb. ; a s e alid
= paraitre confusément, luire indistinctement.
Un termen fOrte interesant,
pastrat astaqipare-ni-se numai
in Oltenia.
Basmul din Mehedinti Copia' vaduvului"
(Ispirescu, Legende p. 836): Nu
véd nimic decat, uite, in partea asta
incoa drept inainte mi se alicesce albind
ce-va, dara nu sciü ce este, ca nu
mi s'alege fiind prO-departe..."
Impersonalul s e alicesce" insemneza
dara abia se zaresce", fara a se
pute alege", adeca distinge". Ca §i'n
zare", in alicesc notiunea fundamentala
este acea de lumina", cuprinclOnd
aceiai raacina ii c = 1 u c pe care o
vedem in licur sail licuresc luire
, étinceler" §i in licurici u vers
luisant, feu follet", ambele acestea fAra
nici o legatura cu grecul lawroveida
(Cihac), ci formate prin sufixul verbal
deminutival -ur (=lat. -ulo) ca in tremur",
scutur", ajutur" §i ajuturesc"
sai1 ajuturez" etc. Olténul alicesce este
latinul a Ilucesc i t din alluceo" in-
tocmal Ca lucescit"Lucescit, a llu ce sci t" insemnOza: incepe
a se lumina, abia cat-va se lumineza",
ca in grecul vi) dpwc1/ixe,
unde 2 /5 x i apartine aceleimi radöcine
lv x = lu c. Trecerea lui lu (2v) in :
licuresc" , licuriciu", alicesce", alaturi
cu conservarea 'I in lucesc", lucia",
lucéför", lucOre", pare a indica
un fonetism latin rustic ovaitor, ca
in limbric = lat. lumbricus" fata cu
luntre = lat. linter", i chiar in latina
clasica: libet" din lubet".
Daco-romanul alicesc nu pOte aye
nici o legatura cu macedo-romanul
a 11 c, care insemneza ponce, écarlate"
i este identic cu neo-grecul provincial
iaocog, buna-Ora : lend
Foy
28