ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

255 ADAOG- 256
Ba chiar cu finalul -v :
Ps. LXX, 14 : ... ego autem
e eu purure upo- semper sperabo,
vaiiu in tine, §i et adjiciatn
adaugu in toata super o m nem laulauda
ta... dem tuam...
In secolul XVII, cuvintul se mantine
tot in a treia conjugatiune, dar
incepe deja a precumpani forma cu o :
adaogere.
A se alatura Psaltirea lui Coresi ,
1577, cu acea a lui Dosofteiu, 1680 :
Coresi : Dosofteiu :
Ps. XL : Cu- Cuvantt &leavantil
lege-Weft- toriu de liage putoriu
pusera spre sara supra mia :
mine: cLulti doarme
§i nu va a-
dark, cela ce doar-
me au n'a aduoge
dauge sa invie?... a sa scula ?...
Ps. LX: zi spre dzale preste
zi lu inparatt a- dzale inparatului
daugi... vel adaoge.
Ps. LXI: bogatia
sa cura, nu
bogatala de
cura, nu aduogep
adaugek, inema... inemile.. .
Ps. LXVIII: ca ... a pre carele
cMe tu vatama, tu ii batu§, ei ii
ei manara §i ca- luara in gona §.1
tra duréré rane- catra duriaria ratort
méle adau- rielor miale adaoserest
; adauge fara-lege...
.sa'rci ; adaoge fa-
Atat in secolul XVI , precum
pina pe la finea secolului XVII, ne
mai intimpina din cand in cand forma
organica, a perfectului simplu : adaug
sag addog lat. adauxi, inlocuita deja
in cele mai multe casuri prin analogicul
: addosei.
Coresi, Omil. 1580, quat. XXXIII,
16 : iara eu mail nu numai invatai,
ce §i lucru adauoi (cw(mub), acelé carele
altulg niminok nu le-au facutt.,"
Orniliar dela Govora, 1643, p. 601 :
insumi multe ostenéle adaog..."
Biblia §erban-voda, 1688, P. 446 :
,,iat eu ma mariiu i adaog intelepdune
preste toti. .."
Ibid. p. 447 : ma märilu §i adaog
intelepclune mai multa decatg
In macedo-romana, latinul adauxi"
a devenit adapot prin forma intermediara
adavgu = aclaugu. Se conjuga :
adupgu, addpseo, «daps(' , adapson,
adapset, adapserd. Din participiul latin
adauctum" Macedo-romanii ail facut
: adapt, mai organic decat dacoromanul
adaus (v. IT. Petrescu, Mostre,
I, 151).
E interesant la Coresi, 1580, quat.
VIII p. 1: dereptg acéia §i timpinara
pre elt cu slava credinCo§ii i blagoslovenie
avandg de elii, ca de n'ar
fi crezuti, nu se-ara fi aa curandil
adaug ceia ce ar presupune
pe reciprocul m6 adaug" conjugat
la pré-perfect conditional cu motiunea
participiului dupa gen §i numér :
[et, tu, el] m'al fi te-ai fi ,
s'ara fi adaus;
[eu, tu, ea] m'a § fi , te-ai fi
s'ara fi adausd ;
[noi, voi, eli ne-am fi , v'ati fi
s'ara fi adaugi;
[noi, vol, ele] ne-am fi adause, etc. ;
in fapt bask. pOte sa nu fie aci decat
un cas de atractiune sintactick.
Trecerea lul adaug in prima i 'n a
patra conjugatiune pare a fi posteriOra
secolului XVII; cel putin, nu ni s'a
intamplat a o gasi in texturi, dqi in
graiu ea lesne se justifica. In formele
organice addugere, adduserd, simindu-se
o ne'ndérnana la rostirea celor
trei silabe ce urméza dupa cea tonica,
poporul ajunse din causa comoditatii
a le inlocui prin : addugdre sag' addugire,
aclaugárd sag addugird. Astaqi
pink i scriitoril no§tri cel mai buni
§ovaesc intre aceste diferite forme ,
t6te poporane. A§a Costachi Negruzzi