ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

XLV
ori-ce nu se impaca cu acest tip normal, se inlAturA sail se modifica
in sensul cel predomnitor. Cu fie-care pas inainte, devine din
ce in ce mai greil a supune unei analise rigurose pe acest complex
atat de solidar, atAt de nedisolubil, atat de corelati v.
In fine, Inca o observatiune.
Sub raportul limbei amestecate s'a vorbit mult despre fo-
neticA, despre lexicA, despre grarnaticA ;
nemic insä sail mai nemic
despre semnificatiune.
Daca e adeverat, precum resultA din tOte desvoltarile de mai
sus, cum-cA doe graiuri nu se contopesc intr'unul singur cleat in
urma unei prelungite bilinguitati a doe nemuri intrunite, atunci
numai prin amestec primar, Mei o data prin cel secundar, o semnificatiune,
o simpla ideia, saü asociatiune de idel, desbracata de cuvintul
in care fusese intrupata, pOte sa trécA dintr'o limba intr'o
alta limba.
SA ne explicAm.
S'a constatat de-mult ca sa dAm un exemplu ca francesul
contre'e i italianul contrada deriva din latinul contra prin imitatiunea
germanului Gegend VA," din gegen contra'. 1) Daca cuceritoril
gerrnanl intr'o parte a Franciei §i la nordul Italiei nu s'ar
fi amestecat cu poporatiunea indigena de acolo, intr'un mod ast-fel
inat un dialect teutonic §i un dialect latin sa se vorbescA cat-va
timp tot-o-data de catra ambele nemuri puse in contact, o asemenea
imitatiune ar fi fost absolutamente imposibilA, cad ea presupune
ca acela care a clis cel de'ntAiu cohtree din contra sciea CA
nemtesce Gegend vine din gegen, adicA sciea nemtesce.
Nemtii erat in Francia §i'n Italia un pumn de Omeni fatA cu
miliOnele de indigeni, cari mai pe d'asupra, dupa cum am mai
spus'o, II intreceail departe prin cultura. Cu tOte astea, fie intr'o
proportiune cat de mica dintr'o parte, intre ambele elemente s'a
intamplat totu§1 un adeverat amestec prirnar, caracterisat, pe o
intindere teritorialA mai mult saü mai putin insemnata, printr'un
interval de bilinguitate, ale carii urme destul de vederOse s'at
pAstrat dupa secoli in francesa §i'n italiana de astaill.
Exemplul Franciel, mai cu semA, ne arata cA o limba 'Ate ti
resultatul mai multor amestecuri primare, distantate prin lungi
') Cfr. M. Muller, Ueber deutsche Schattirung romanischer Worte, in Kuhn, Zeitschr.
t. 5, p. 11-24, unde insd trebul Mcute multe reserve.