ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1037 AMBON 1038
In grain se aude la plural mai adesea
ambara.
Ianachi Vacarescu, Istor. (Papit, Monum.
II p. 293) : La let 1787, Ghenarie,
ma Meuse vistier din dvornec
Mavrogheni, §i in grab& vazui doo-trei
fermanuri inparatesci, unul ca sa trimitem
suma multa de zaherea la ambarale
Sacsiei, altul ca sa trimitem
salahori..."
E ferte des aspirat : hambar.
Enachi Cogalnicenu , Letop. III p.
278: lovindu-se acolo, aft facut o mare
rasipa in Turcl, aprinzandu-le §i arzandu-le
hambarele i targul..."
v. Arman. Sopru. Zaherea.
Ambèsel, n. pr. loc. plur. m. ; un
village en Valachie. Nu se mentioneza
in dictionarul topografic al lui Frunqescu.
Hrizea Vornicul, 1641 (Arch. Stat.,
M-rea Plumbuita) : ca sa, fie sfintei
manastiri toata ocina an am in Am-
be0i, toate curnparatorile cate am cumparat
dela megiia§ii din Dobroe§ti, §i
toata ocina care sa chilama Sili§té,
toate cumparatorile ate am cumpa,rat
dela megibali den campu §i den
padure §i den apa, den hotar pana, in
hotar, , ct sa, va alOge parte me de
cumparatoare den Ambecti i den Sili§te..."
Ca plural din Ambescu, care e
patronimic, Ambesa presupune un nume
personal A in b u salt Amb a,
care astaT nu se mai intrebuinteza.
Inteun act din Transilvania din 1279
(Teutsch-Firnhaber , Urkundenb. 116) :
collies Hegun thins Ambus et Goganus
banus..."
v. Ampoiu.
AmbY, -be, adj. num.; les deux, l'un
et l'autre. Sinonim cu amin do I.
Costachi Negruzzi, Alergare de cal',
I : A mindoi era acum ca la cincisute
pali de tinta, and Meleli infipse
ambf pintenii in cOstele armasarului..."
De§i forma ambi a devenit literara
§i se va mantine, totu§i poporana ea
nu este, i nici in vechile texturi nu
se gasesce, in cari ne intimpina numai
imbi sati inbi, forma organic& din latinul
a m b o.
v. Amindoi. Inaa.
Ambbn s. anrcrim, S. m.; t. eccles. :
chaire, tribune sacree. Tribuna in biserica
din care se predica sail se spune
Evangeliul" (Costinescu). Din grecul
1,4t #60 v, acest cuvint s'a introdus la
nol sub forma de amvon, pe ling& care
insa, prin inriurirea polona , circula
in Moldova §i forma. ambon.
Varlam, 1643, II f. 11 b : patriiarhuh"'
Macarie sa, sui pre ambonü i radica
cinstita cruce..."
Dosoftelu, Liturgiar 1683, f. 24 b :
§i qind popa dzace margand in mijlocul
besiaricil dupa ambon : cu pace
sa esimfi..."
Gheorgachi Logoföt , Letop. III p.
312 : Evanghelia cea mai dupa, urma
o cete§te diaconul CurtiI in Amvon..."
Colinda muntenesca, :
Cununa'n amvon punea
Si din gurA cã'roi graia...
(0. D. Teodorescu, Poes, pop. 001.
A. Pann, Mo§-Albu, I p. 52 :
Acest cuvint ispravindu'l, acel preot cuvios
Spre altar fãc'endu'si cruce, se dete din amvon
jos...
Ambon i amvon nu suna romanesce,
grupul initial amb- (amv-, amp-) conservandu-se
numai in numb proprie.
De aceia In popor se aude mai mult
anvon, ba inc i anvond.
Enachi Cogalnicenu , Letop. III p.
219 : un preot ce'l avea Mariea sa