ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

299 ADECA. 300
d'o potrivA: la died", la adied", ba
inca gi: la adiedte". Nu mai adAugam
a, sub raportul curat fonetic, din turcul
d a qiqa ar fi putut sA 6sA romanesce
numai &AA de chicA", dar nici
o data died.
Mai intaiu, forma died probézA cA
vocala dela mijloc in ddeed=dclicd nu
e netonicul -e-, ci tonicul astfel cA
accentul a sArit mai tarqih pe prima
silabn, de unde a resultat apoi trecerea
lui i, devenit netonic, in e prin ammodatiune
cu tonicul a, dupA cum in vechile
texturi ne intimpinA : arepA----aripA=aripA.
SA nu uitam c, dacA vocala
organicA ar fi fost un e netonic,
el n'ar fi scAqut la -1-, fiind pus intre
vocalele a i a, cari sint ambele fisiologicesce
mai aprópe de e decat de i.
In acest mod, forma primitivA &Mt,
nu ddicd sari Medi, e sigura. Ajun
ad , nu avem decat a ne aduce aminte
inlocuirea vechlului a (=lat. ad)
prin prepositiunea la" in :
a-mann.= la mann,
a-munte = la munte,
a-ochiu =la ochiu,
a-timp =, la timp etc.,
pentru ea sA ne isbim de equatiunea :
1 a dicet = a-died = lat. a d-di c a m.
Dupa ce natura prepositionala a lui a
in adied a fost uitatA, poporul a inceput
a qice : 3,1 a adied" alaturi cu la
died", dupA cum qice: la arnëcli" in
1o3 de simplul a-meqiqi = lat. ad-meridiem".
In graiul poporan se mai intrevede
pinA astAT une-ori vechiut
A §a este, bunA-Orn, in doina :
Avul parte d'un mite!,
Pica tundra de pe el ;
El ml-o d s6. 1-o cãrpesc,
Eu o laU §i o isbesc...
Adicd m6 socotesc,
Tot sä-1 o mal petecesc,
Ca cu el am s6, trãesc 1
4 (Jarnik-Bfirsanu, Transilv. 277)
Ad adicd nu 'Ate fi nici c'est-4dire",
nici void.", ci numai &VA à la
fin des fins", prin urmare : a-clica=1 a
died".
Cam tot ap la Costachi Negruzzi,
CArlaniT, sc. 4 :
Miron. IV tem): nevasta ?
Terinte. Eil? Ba nic gandesc. Dar
judecA tu singur, ce catA el aice ? Nu
vine, rnAi, de flori de cuc, g'ag pune
rAinnlag a §'ail pus ochiu pe ce-va.
Miron. Zeil se 'Ate. Dar adecd de
ce'V bati capul ? Par'cA'i numai Vochita
in tot satul..."
v. 12.A. Aripd.
Ce insemnézA insA prototipul latin:
a d-di e a m, din care se trage romanul
cidecd = &lied =adied ? Safl mai
bine, lasand elementul prepositional la
o parte, ce este dic A ?
In latina vulgarA, pe care o, represintA
pinA la un punct Plant i Terentit,
dica insemna chemare la judecatA"
sail tragere la respundere".
... Quid tibi ego referam ? Quod surri-
.
puisti mourn.
Jam quidern horcle te ad praetorern rapiam,
et tibi scribam dic a m...
(Plaut. Auu1. IV, sc. RI)
Una din amenintArile poporane cele
mai energice era : iti" voiu impinge
died" :
Si tu illam attigeris secus quam dignum est
liberam,
Dicam tibi impingam grandem.
Dixi...
(Ter. Phorm. II, sc 2)
Cine despretuia o amenintare, qicea
carl nu'i pesA de dic A:
Sexcentas proinde scribito jam mihi di ca s.
Nil do: impuratus me ille ut etiam irrideat?...
(lb. sc. 3)
In vécul de mijloc dica a trecut la
sensul de socotela sail rAfuelA:
D i c a, tabula vel canto vel charta
proprie , ubi continetur s um ma d e