ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

§ai ALTITA. 932
adverb , altfel este th opositiune cu
as t f el, cate-o-data insa i cu u n -
f el, de ex : u n f el de plata cere el,
§i. altfel i se platesce".
Zilot, Cron. p. 77 :
tlnul dicea un fel, altul allfel respunde;
Saracul adevér cum supt mincTunl s'ascunde
1..
Compus din a 1 t §i f e 1 , cari nu
sint destul de fusionate, altfel functionoza
cand ca adjectiv, daca precumpënesce
elementul a 1 t, §i cand ca substantiv,
precumpènind f e 1. Aa in eonstructiune
cu genitivalul d e, buna-ora:
altfel de lemn= autre espèce de bois",
el este un substantiv ea si'n un fel d e
lemn", ce fel d e lemn" etc. ; dar in
un altfel d e lucru" alaturi cu o altfel
d e tréba" l cu nesce altfel d e
clover ne apare ea adjectiv, ferninin
on masculin, singular sail plural, dupa
genul i numërul substantivului ce'i
urméza : u n altfel, o altfel, unui altfel,
unor altfel, nesce altfel i a§a
inainte.
Ca locutiune curat adjectivala, altfel
se construesce cu substantivul set prin
verbul a fi" : altfel este omul despre
care vorbesci", sat: acest om este
aitfel decum II cregi".
Costachi Negruzzi, Scriserea VIII :
Privesce, efl sint rumen i gras, Ian
d-ta sémeni c'o guthe, pentru ca Mci
poi sa fil altfel : tot cu nasul in
Cu alti verbi, altfel 'Ate fi adjectiv
sat adverb, dupa cum se concorda. De
exemplu, in l'am vëllut pe el altfel"
este adverb, deca se refera la am
verlut" : je l'ai vu a U tremen t",
dar este adjectiv cand se lega cu el":
)2autre je l'ai vu".
Ca adverb, e sin onim cu al tmi ntre
§i cu intr'alt chip.
Géba puIca m mangal,
ca mard tu o s remal
Privesce-m6 de departe,
Altfelia de mine n'al parte...
(Burada, Doth ogea p. 250)
In graiu se aude mai adesea alfel,
cu perderea lui t ca §i'n as fel=a s tf
el.
Jipescu, Opincaru p. 67 : Voclut'ai
pë mopeni ca traiesc alfel, ca s6 pastréza,
din tete §i pricep cum sa'ncepa
lucrurili. .."
v. Aimintre. Alt. Alt-cum. Astfel.
Chip. Fel. Fde...
Anita (pl. alti(e) , s. f. ; epaulette
d'une chemise. O cusëtura de diferite
culorl ce fac femeile de munte pe camq"
(Costinescu). AWN, ume'rul unei
lie cusut cu flori de fire de lama
sail de matasa §i adesea adornat §i
cu fluturei ; la Moldoveni insemna si
ila sat camep intrega" (L. M.).
Act moldovenesc din sec. XVII (A.
I. R. I, 63) : o fota ro§th; 2 pe§chire;
o pareche de altile cu sarma..."
Costachi Stamati, Muza I, 108 :
Cu came§a, de melez,
Ce pe la manic! §i plept
Avea grele cusutur)
Cu sarma §i cu margén,
Ce altite se numesc...
0 doinä din Ardel :
OTu lua o sermancuta,
Care pOrta opincuta
Si
came§a cu altitd,
Si pe §oldurT o catrinta...
(Alex., Pees. pop. 2., 263)
Doina Sabarelul" :
Cu for! ro§i1 la cosita,
Cu came§a fn ot/tqd,
CamO§a ca lebeda,
Se vede Vita prin ea...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 305).
Altile se pun no numai la came§1
femeiesci, ci §i la cele barbatesci.
Alexandri, Istoria unul galben : Teta
haina el era o camela alba cusuta cu