ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1039 -AME 1040
[Constantin Mavrocordat] , invatat la
carte Grecesca i Romanésca de se
suia in anvonet de le caa dupa cum
se cade a §ti fie§te-care preot..."
v. Bisericti.
Ambrrt (plur. ambre) , s. f. ; ambre
jaune, succin. Sinonim cu turcul c h ilimbar,
ambrei din francesul a m
b r e '(= arab. anbar) s'a introdus la
noi deja de vr'un secol.
Critil i Andronius (Ia0, 1791 p. 9) :
sa scoata de acolo rnargaritari, ambre
§i curele, pentru cn WO faca nite
podoabe..."
v. Chilimbar. Sucin.
Ambribblu, s. m.; 1°. t. de Botan. :
sorte de Centauree ; 2°. t. de Chromatique
: rouge foncé, mordoré. In ambele
sensuri cuvintul pare a fi desparut
din graiu.
Colonelul rusesc Meyer, intr'o fisiografia
a Basarabiei publican in secolul
trecut (Opisanie OCakovskiia zemli,
Petersb. 1794 p. 168), dice ca Gentiana
centaurium se chiama moldove-
nesce : abrimboru di cam p". .Abrim-
boric mai bine ambriboru, dupa cum
vom vedé indata este o varietate de
22 Centaurea", anume Centaurea a m -
berboa, nemtesce gelbe Sultan",
frantusesce barbeau jaune" sat fleur
du Grand-Seigneur" i chiar a m b e rb
o i" (Nemnich), o frumesa fibre adusa
in Europa din Turcia §i. conservand
numele sea turcesc. Basarabienii par
a fi deosebit ambriboiu de gr a din a"
oji
ambriboru de camp".
Dupa fibre, se dicea romanesce am-
briboiu §i la o culóre, despre care tractatul
de medicina populara de pe la
finea secolului XVIII (Mss. in Arch.
Stat.) dice :
Moh or at sau ambribOu cum se
face. Jumatate oca lana sa faca intaiu
ro0e, apoi sa la de 10 parale calacan,
piatra acra de 5 parale, la acesté la
toate sa se scoata lana, sä o infloresca
la soare i iar s o bage In putina ;
care se poate §i matase sa se yapsésca.
Din matase ro§ieteca sa se facd
ambribOu : her ruginit sa pui in otet
tare ; sä freci her cu her sa caza ru-
gina dupa el ; apoi sa pui matasé
sté ; de vei vré sa fie mai deschis,
sa ste mai putin, adeca 3, 4 césuri ;
Tar de vei vre sa fie mai inchisa, sa
ste mai mult, adeca 7, 8 cesuri..."
v. Corobalicd. Mohorit. Pepnet.
1. Tun.
ii.mbus. v.
Mai.
-Arne, suffixe servant a former des
noms collectifs. Unul din cele mai instructive
resturl ale vechil morfologie
romane §i romanice , sufixul -ame merita
pe deplin a fi studiat cu o deosebita
staruinta.
Italienii , Spaniolii §i. Portugesii
(lice Di ez (Gramm.3, II , p. 332) intrebuinteza
sufixul -amen cu un sens
c o I e ctival strain limbei latine."
A§a latinesce in : aeramen , certamen,
tentamen , ligamen velamen , vexamen
etc. nu se implica de loc ideia
de multime, pe cand italienesce : velame
multe véluri", bestiame multe
vite" , contadiname multi térani" , gentame
multa gleta", legname mune
lemne", ossame multe Ose", saettame
multe sager , sail spaniolesce : bestiame
multe vite", botamen multe
buti", cochambre multi porci", osambre
mune ()se" §i ap mai incolo,
sint nesce expresiuni eminamente colectivale.
Sufixul latin propriii dis nu este
-a m e n, ci numai -m e n, identic cu latinul
-mon, cu grecul -,uov, -pep, -jaw, etc.,
cu sanscritul -man. Initialul a- in -a m e n
sg