ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

887 3'ALION 888
cocolit, dismerdat, gingi-
s i t".
Alexandri, Chirita in Ia.§1, act 1 sc.
I, face pe Gulita al cucOnel Chirita sa
vorbesca cepeleg §i alintat", cola ce
in glosarul din torn. IV (Teatru, ed.
Socec) p. 1757 se explica prin : peltic
§i. resfatat".
Acela§i, Concina sc. 2: Gandesce-te
la dulcea fericire do a te vede Tubit,
dismierdat, alintat de o copila
ca Lina..."
A. Vlahutä, Nuvele p. 80 : privind
duios indarit §i. suriclOnd, alintatei
copirarosa..."
v. Alint.
Alinatbr, -Ore, adj. et subst.; caressant.
v. Alint.
Alintatura, (pl. alinteituri), s. f.; caresse,
mignardise =ital. a 11 en tat ura
relachement" (Cihac). Alintaturile copiilor=les
petitesfagons des enfants".
Cuvint f6rte frumos, care ar pute
s, inlocuesca adesea neologismul
cochetaria".
v. Alint. Alintat.
l'Alibn, n. pr. pers. m.; Leon, Awv.
Formä poporana pentru L e o n.
Tocilescu, Documente inedite (Rev.
II, I, 235) : Inteo porunca a lui Constantin
Brancovenul din 1704, ce ni
s'a comunicat de d. St. Grecenul din
archivul familiel d-sale, ne intimpina
chlar forma Alion Voda in loc de
Leon Voda..."
n§ intre nurnirile canilor dobanesdi
este Alion" (R. Michailenu, Mehedintl,
c. Vinju-mare).
i
Acelalb
protetic a- §i acela§i voca-
lisra ni se presinta in cuvintul oe urmeza.
Anon,
s. m.; t. de Zool. : le pro-
51
yer, Emberiza miliaria. 0 päseruica din
felul presurelo r, numita in specie
presura-sura sati presurd-mar
e §i care numai in unele locuri de
peste Olt pOrta nurnele de alion.
Alionul este o pasere de rnarimea
unei pitulici, cu cOda scurta §i ciocul
scurt cam gros, pe cap §i corp cu
vergi marunte albe, putin cenu§ii, negre,
galbene i putin canabil ; traesce
cu perechia pe campth,, nutrindu-se cu
seminte de boji, de §tir, loboda, etc. ;
face cuibul jos prin crang, ouële sint
albe picate cu negru. Dela un timp
incOce se aratä pe la noi fOrte rar..."
(R. Michallenu , Mehedinti, c. lTinju-
Mare).
Din causa traiului pe campt, alionul
se chiamä fran Vizesce proyer =prayer,
pradier" i allouette de pre" ; din
causa formel ciocului, in unele dialecte
i se clice gros-bec" ; din causa vergi-
lor pe corp se numesce in ornitologia, :
2/miliaria cu bObe de mein", Tar romanesce
presura=aspergee" ; in fine,
din cause necunoscute noue, el pOrta,
in unele limbI numiri cre§tine din calendar
: in Pireneii orientali Santa
Catharina" (Rolland, Faune II, 198), in
Italia Petrone " saii Petronello "
(Nemnich), Tar la Olteril Alton, adeca.
forma poporana a nurnelui Leon".
v. 1-3'Alion.
s'Alibn, s. m. ; terme botanique de
Poes. popul. : une espèce de plante.
In districtul Olt e forte poporan cantecul
Ation, care se incepe a§a. :
Frundulitd alion,
La livadea lul Ion
Trite paserile dorm,
Numal una n'are somn,
sbOr 6. din porn in pom,
Strigand pe nurne Ion".
Nu e Ion, nu-I nimic:
Ion s'a dus la lubit,
11-1-ar lubitul de cap,