ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

301 ADECA 302
biti et nominadebitorum veldebent
iu rn" (Jo. de Janua ap. Du Cange,
ad voc.).
D I c a, la carta del debit o", qice
un vechiu glosar Italian (ibid.).
A§a clan locutiunea romana: ajunge
tréba 1 a adicd" (Polysu), sint la died,
saracul de mine" (Alexandri), pus in
incurcala=tocmai acum 1 a dice (Crénga),
n'are bani 1 a adicd" (Jipescu),
prins 1 a died" (Cihac), insemnéza: me
veci judecat, socotit, rafuit", d i c a impactus",
ad di cam".
Latinul d i c a, dqi devenise de tot
poporan deja in epoca plautina, era un
imprumut dela Greci : di's?' justice ,
peine infligee, satisfaction que l'on rend
a quelqu'un", de unde i adverbil:
in dian , dimly , literal justement" ,
ceia ce nu e pré departe de unele acceptiuni
ale lui adicd, cu care dirip
coincid i sub raportul morfologic ,
ambil fiind formaVi prin acusativ.
In privinta strict fonetica, silaba tonica
in latinul dica (dica) fiind scurta,
ca pFn inruditul digitus", de unde romanul
deget", a remas la noi tarä assibilare,
pe cand s'a assibilat silaba tonica
cea lunga din latinul dico" (dico) :
zic". Tocmai din causa acelei sour-
timi, tonicul i din died ar fi trecut la
ea: deeted, adeaed, dupa o norma cunoscuta
a vocalismului romanesc, sa nu
fi fost impedecat prin nascerea formei
colaterale àdicd, ambele varianturi circuland
in ace141. timp. Tot ap, bunaóra,
din lat. striga (striga) sorciere"
nu s'a facut la Romani: streaga (=ital.
strega), fiind oprit prin netonicul i din:
strigoiu. E cu putiqa, totu§i, ca deja
in latina rustica sa fi existat doe forme:
dica §i d i c a, dupa cum eraa: strigibus
(Ovid.) linga stri gibus (Plant.),
sinus linga slims, liquor linga liquor.
In privinta semasiologica, din sensul
fundamental a-died la judecata, la so-
cotéla, la rafuéla", s'at desvoltat de
o potriva, prin notiunea intermediara, de
conclusiune, pe de o parte: adicd
22vrea s qico, pe de alta: adicet Ca".
Acceptiunea conclusiva este fOrte bine
indicata in Dictionarul Mss. romanolatin
circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 p.
421) Adekd. Id est vel E r g o".
Mai mult ca ergo" functioneza adeed,
de exemplu, la A. Pann, Prov. II, 127 :
... s5,1 am sa. car
C5,nd lemne, cand apA, cand alt ce-va
S'am adicei 'n curte ajutor i ea ...
Cuvintul Sf. Joan Crisostom, text din
sec. XVII (Cod. Mss. misc. al Bis. Sf.
Nic. din Brapv, p. 500) : §i. Pavela
apostolt, paziti-va zice de caini ; paziti-va
cum inblati, i cautati §i. prevegheti
i luati a-minte nu pre voi nu-
mai, ci §i de toata turma; nernica adeal
nu tact sfintele carti de ce Taste
noao spre folos..."
Prin analogia, cu sinonirnul kV,
care se amplifica in ecatV, adied Ii
acate. i el in graiul poporan pe -t
acomodat in -t e.
Constantin Brancovan, 1696 (Cod. Mss.
in Arch. Stat. p. 143) : ca sa fie sfintii
manastiri mila dala Domnila me
roata dala Ocna Tei§anii, adeedte vama
caralor. . ."
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 135) : deci socotiti binipor,
ca. de nu sant acole acele doaa jiganii,
filul aclecate i inorogul, sa nu curnva
prin scrisori cu lupul sa s ajunga..."
Un act moldovenesc din 1699 (A. I.
R. III, 266) : adeedte eu Draguta Fratimanesa,
fata lui Dumitra§co epte-
. . ."
Jipescu, Opinc. 65 : Acii sa'ti spuiu,
sa, nu'V mai spulu, c'ai ni§te pecate
de moarte, pe care le veg Mite 'ncuibate
i 'nradacinate in mai toata suflarea
rumanesca; adicd-te, nici casa ca
lumea, nici traiu de doamne ajuta..."