ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

567 10.A.f 568
Text circa 1600 (Cuv. de batr. II,
79): dereptu acéia intrati in bucurila
domnului vostru, §i ceia de intai §1
ai d o i i..."
Varlam, 1643, I f. 282 b : slugile
cei Mu-Wu §.1 ai doii samtil proorocii
§i. direptii..."; apoi f. 291 a : ai treii
saran carii nu numai la nuinta ce nu
vrura sa marga, ce i slugile ucisera..."
In cas oblic:
Pravila dela Govora 1640, f. 135
a : ... lara nepotii miei cei de'ntain
sa se amestece cu ai trei nepotii
muerii méle neoprit , a§i.idere §i ai
trei -mi nepoti cu al treii muerii
méle, iara nepotii muerii-mi cu ai fra,sau
feeorii surorii-mi sa nu
se améstece, Iara ai d o i nepotii muerii
méle cu feCorii ai doilor-mi
veri neoprit sa se amestece, iara fe-
torii ai d o il or veri sa nu se atinga..."
Era insa §i o forma plurala ai, d oi-
le a, ai tr eil ea", mai apropiata de
usul actual:
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXII
p. 14 : voi seti trupulil lu Hristos §i
noduri dein parte-i carii puse Dumnezeu
in beséreca lui: intai apostolii,
ai done proorocii, ai treilé invaatoriL
Cat despre intrebuintarea lui di de-
'naintea pronumelul posesiv:. acqti
boi sint az mei", §i. de'naintea genitivului
: bol al lul Petru", se vorbesce
in alti articoll.
v. 8.4 . 1.A1. 1.Ale.
10.A1 (masc. alui, plur. alor); sorte
d'article possessif poétique au cas oblique.
Un fenomen morfologic fOrte
curios, in puterea caruia pronumele
posesiv se declina a§a:
[al met] [a mea]
gen. dat. sing. alui met ai mele
plur. alor mei ator mole...
Este invederat cä femininul ai in di
mele, ai tale" n'are a face cu masculinul
plural a I dela a 1 in a I mei, a I tei"
sail al cutaruia"; Did au i alor in
alui met, alor mei, a/or mele" nu se
potrivesce cu al lui sail al lor, a lui
sail a Ion in: al lui lucru, a lor
fapta, a lui treba, a lul Petru etc.",
unde se asociaza, dar fara a se confunda
la of alta, un articol i un pronume, pe
cand in fenornenul ce ne preocupa elementele
compuse constitua un singur
tot aglutinat, functionand numai ea
articol. Dupa cum in ol mele" nu se
pOte trunchia ai in a-i, de asemenea
nu trebui despartit in doe alu i alor.
Ne intimpina adesea in Psaltirea cea
versificata a Bra§ovenului Corbea, 1700
(Mss. in Acad. Rom.); de eXemplu :
Ps. LEI:
Ii cuvintele ai rn 61 e
Gurl, in urechi la-le...
= cuvintele gurei mele..."
Ps. XLIX:
S;i'n potriva fflulul at a tale maice,
Strichboash smintéla al pus, ca de lance...
= fliului maica tale..."
Ps. L:
*i dupa multimd a/or tale
Indurarl, mS scoate la drum s). cale...
= indurarilor tale..."
In exemplele de mai sus vedem pe
al sail alor urmand dupa, un nume
post-articulat : cuvintele rnultimea
alor..." ; iar in fflului al a
tale...", printr'un fel de reduplicare,
alaturi cu ai este lasat §i a din nominativul
a ta". Acei41 reduplicare
in ps. LXXXVIII :
A alui
nostru impaxat
Ce-I de scumpe darurl bogat...
Mitropolitul Dosofteiu recurge nu o
data in proza la acésta declinqiune
anormala a posesivului, insa numal