ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

913 l'ALT 914
Text omiletic din sec. XVII (Cod.
Mss. misc. al bis. Sf. Nic. din Bra-
§ov, p. 686): aasta laste vr6m6 de
pocaanie, iara c d I a alaltel de judett ;
aCasta Taste vr6m6 de nevointa, Tara,
céia alaltel de cununi..."
In gralul de astacli alalt se mai aude
numai dOra in asociatiunea c e 1-alalt
§i in adverbul olalt a = o-alaltet :
Ca pe lumea e e I
SA fim drag& la o-laltti...
(Jarnik-Bärsanu, Transilv. 57)
Intr'un mod sporadic :
Zilot, Cron. 104 :
Deci dintre -Lae
Acel e-lalte
NOInuri scaclute
In vreml perdute...
Di onisie Eclesiarcul, Cron. (Papi 1-1 ,
Monum. II, 207) : Frantozii §1-at pus
imparat in§i§i de sine pe Bonaparte,
fãr. §tirea i iscalitura acesto
A. Pann, Prov. I, 12 : Putin daca
trece, i aces Walt ese..."
In graiu se rostesce adesea : ft i-al-
,alt, A Want, c e 1-alant.
Costachi Stamati , Muza I p. 8.42 :
iar c e 1-alant manios..."
Jipescu, Opincaru p. 21 : cand glasulqu
miet ar puté patrunde dOla un
cap pina la a 1-lant al
Ibid. p. 11 : nu miroase bine, mi-
roase a unt dui:A t6ramu
al - alalt...."
Forma alalt de§tepta urmatórele observatiuni
:
1° Relatiunea functionala intre alalt
§i latinul alter apare mai cu séma
limpede in compusele alaltd -I e r I
a-
vant-hier" i alaltd-s ë r A avant-hier
au soir". Latinesce a 1 t er o vicesimo
die = 22" , a ltero et sexagesimo
anno = 62", trigesimo et alter o=
32" etc., intocmai precum alaltd-i e r I
insemneza a 1- do ilea Ieri", alaltd-
-s 0 r A a doua a-sera", pe cand
un simply altd sOra" sat altd Teri",
a lius dies", a lius annus", arata
numal ca, nu este vorba de timpul
cutare.
Cugetari in Ora mortil, circa 1550
(Cuv. d. batr. II, 449) : plangeti dupa
mine, fratilor i sotii miei §i gintul §i
cunoscutii miei, ca, 'Ana a-sera alalta-
-s é r a cu voi graila §i de naprasna'mi
vine §i'mi sosi éasul de mortia..."
Cantemir, Chron. II, 189 : minciuna
nascand, ca pre buret)" de ell de alalta-
- e r I *11 faceti..."
Alaltet-I e r nu este ad alteram
heri" (Cihac), ci ad-illam alteram heri",
precum i alaltet-s 6 r a = ad-illa altera
sera", amindoö fara paraleluri nomanice,
de Ora ce numai Romanii aü
articlul posesiv al. Istriano-romanul alt
a-e r I (Miklosich, Untersuch. I, 19)
se datoresce italianului al trier i.
2°. Modul intrebuintarii lui alalt
fOrte des in vechile texturi : Mbiti
unul alalt = pe alba' sa trimita dela
unii alalp = la alfi" etc., confirrna derivatiunea
articlului posesiv a 1 din lat.
a d 11 u m, cola ce este §i mai invederat
in compusul olalt a ensemble"
=una-ad-illam-alteram".
80 Constructsiunea c e 1-alalt, cu dol
articoli fie-care de alta origine, corespunde
pe deplin in principit albanesului
ti at ar a = ta-i-atara, compus
din at ar a autre" cu doi articoll diferiV
t a §i 1.
II°. Alt autre, un autre".
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.) :
Jacob II , 25 : . alia via
pre altd cale i ejiciens...
scoase...
Paralel cu ital. al t r o, provent al -
t r e, reto-rom. au t er, span. o t r o, portug.
ou tr o, franc. a utr e, sard. at
e r u, in dialectul gallures al t u , dupa