ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

675 ALATRU 676
e neaperat ca initialul a sa fie o protesa
romanesca, cad Italieni aveaa
de asemenea o forma alam a=
vechiul frances *a 1 a In e, de unde
deminutivul alamelle, al em
ell e cu sensul de custurA" (Godefroy,
I, 216). In limba sarda : al amar
e ciucuri pe haine", negre§it
metalice (Spano). In dialectul sicilian :
allamatu stOfa de metasa cu aur
gi
argint" (Traina), ceia ce spaniolesce
se chiama a 1 a nr a. In diale.ctul milanes
: alamar un soiu de nasturi"
(Cherubini). In portugesa a la in a r aprOpe
cu acelqi sens. In scurt, forma
protetica al a in a capetase Ore-cand
la Italieni gi la cei-l'alti Neo-latini din
Occident intelesul fundamental de un
metal lucios, mai cu sema aurib, bun
pentru podebe de tot felinl. Dupa cum
negotul italian medieval, atat de inflorit
in secohi XIIIXV pe cestele
Marii-negre, ne inzestrase atunci cu
numele poporan al bronzului : aci6e
(= ital. acciaj o), tot ala II datorim
gi
cuvintul alamtt. In pluralul
remas dela un singular perdut aidmurd,
se mai resfrange forma italiana
ala mar e, care se aplica anume
la cele fabricate din metal, iar
nu la metalul insu§1.
Derivatele din alamtt: alamar
dinandier, fabricant d'objets de laiton";
a 1 A in Aria dinanderie, magasin
ou fabrique d'objets de laiton,
objets de laiton en general" ; a I Amese
etc.
v. Acide. Lamurd. Letmuresc.
AlAnnut.
Ala'n-dMa,
V. Aiamd.
adv.; sans avancer, sans
aboutir a quelque chose. Sinonim cu
fara rost sail farA spor. Se
aude pare-mi-se numai in Tera-
Rom an esca.
In basmul Piciul ciobanapl", povestit
de o Bucurescena (Ispirescu, Legende
ed. 1879, II, 139): ... am intalnit
o biserica veche cu muchiul de
trei degite pe dinsa, cu pragul tocit,
un calugar intr'insa, batran de'.541
ridica pleopele cu surcelele i spunea
ala'n-dala din gurb...."
Se (lice : umbla ala'n-dala, vorbesce
ala'n-dala , lucrurile merg ala'n-daia
(ainenu, Elem. turc. p. 8).
Ca i ala-bal a, 'Ate sa fie un dan
de pe la Arnautii din epoca fanariotica.
Albanesce, dupa dialectul toschic, d ala-ng'-dala
A petits pas, peu A
peu" (Dozon, Manuel, Voc. p. 13).
v. Ala-bala. 1-Arndut.
(plur. alage), S. n.; t. d'Archit.:
A101
echafaudage. Se intrebuinteza in Transilvania
ca sinonim cu c h e 1 e, adeca
podurile i scarile ce se qecla
pentru zidari ca sa pen, lucra la radicarea
unei cladiri. Budai-Delenu (Diet.
Mss. in Muz. istor. din Bue.) : alagu,
Gerbste". Z a s c se chiama un alag
mai inalt" (L. B. 768). Este maghiarul
allas.
v. Pode7d. cheie.
AMA.
v. Halat. Hdlteie.
.Alhtru, vb.; aboyer. In loc de simplul
latr u. Este latinul allat ro
(=add-latro), de§i initialul a s'ar pute
explica printr'o simpla protesa de'naintea
lui / (v. 1.Alac). Se intrebuinteza
pe a-locuri de ambele laturi ale
Oltului.
... magarul i Oia sghiara, cainele
alatrd, lupul urlA .." (C. Balenu, Dolj,
c. Seca-de-camp).
7) Pe la noi se (lice : calul rinchezA,
nu necheza ; porcul grofaesce, nu grohAesce;
canele alatrd, nu 1 atr A..."