ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

577 2.AIDE 578
cantec osta§esc, care era forte vechiu
deja in timpul mitropolitului Dosofteiu
0 se atribula pe atunci lui Stefan cel
Mare, refrenul este :
H I, fratil hal frati 1
La rfavalA datl 1...
(A.r. Densulianu, Ist. lit. 224).
Ca tipet in focul luptel, acest refren
se reducea la un teribil : hal dati!
v. Ai, 1 Ajut. Chirileisa. Ucide!..
l'Al-d6 1 s. hal-c16 ! v 2. Aide.
2'.A.1de S. hkide ! interj. et vb. defect.;
va ! allons ! marche ! Ca imperativ, ,
functioneza la prima 0 a doua persona
plurald : aidem ! alder ! i la a doua
singulard, : aide! In tote intrebuintarile
se pOte aspira : haidem 1 haidef ! Prin
emfaticul -a (v. 5.A)
haidea!
devine : aide a 1
Donici, Parnas :
Aideg, voinicilor I cu totil st rAcnim;
Nu plerdeti cumpätu, strip-VI cu indras-
A. Pann, Prov. I, 3 :
Aideg, st vorbim de giabA,
CA tot n'avem nicl o tréba...
Costachi Negruzzi, Aprodul Purice :
Buciumati, i Demne-ajutA ! Cu totil
strip : amin I
Aidep, fratl, din tera nestrA sA alungAm
pe pagan !
Jipescu, Opincaru p. 153 : injuga
pleca, aidea, aidea, vorba, vorba,
pin' ce inserieza..."
Filimon, Ciocoii vechi p. 249: Aidea !
fie dupa vointa dumitale ; o sa'tI fac
acest hatir, 0 de voiü pai ce-va, vel
da sema la Dumneclet..."
POte sd, nu alba sensul de mergere",
ci chiar pe acela de oprire",
dar in ofi-ce cas ca imperativ :
22,088.
neg.
Hcade, bade, nu te duce,
CA te-astept cu gura dulce I ...
(JarnikBarsitim, 107)
Forte des se construesce cu subjunctivul
d e : aide d e fa... = aide
s a fad..."
Hcade, mandrA, pinA'n prag
D e'mi de, gurA, cA's beteg ;
Hcade, mAndrA, pin' la cruce
D e vecli Nemtul cum m6 duce...
(Ibid. 817)
Etimologia lui aide a fost pina acum
o enigma. Mai intaiu, toti ii confundail
cu aida i cu aidat I, earl amindoö
Ii sint straine, find tot-o-data straine
unul altula. Apoi mu ii apropie de latinul
agedum (L. M.), cu care se intalnesce
i prin sens. Foneticesce, din agedum"
s'ar fi putut nasce la Romani
aid, cu I pentru -g e- ca in mai=lat.
magis." A1ii (Diez) par al inrudi cu italianul
an d ar e, de unde ar fi imperativul
dialectic venetian a i d a. Cei mai multi
(Cihac, Miklosich, ainenu) indica interj
ectiunea turca haid6 en avant!"
Sa se observe insä ca : 10. Cuvintul
nu existä In dialectele turce asiatice.
2°. La Tura el nu e nici o data verb.
3°. Ca verb, el ne apare numal : a) la
Romani : aidem, aidel ; b) la Serbi :
haidemo, haidete; c) la Bulgari:
haide, haidite; d) la Albanesi:
haid e, haiden I. In poesia poporana
romana, serba, bulgara 0 albanesa,
intrebuintarea lui haide ca verb
defectiv este identica, dupa cum ea
nu ne intimpina de loc la Turd. E .
apr6pe sigur ca Turcii, la intrarea lor
in Europa, 11 vor fi gäsit deja vechiu
la indigeni. Dela Turd apol Ii vor fi
luat numal third. Neo-grecii : Xciwt-E !
(Passow).
Cum dara remane cu etimologia cu-
vintului ?
Pe de o parte, afara de Bulgari
de Serbi cu invecinatii Sloveni, adeca
19
gi