ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

129 ACATAR 130
In dictionarul lui Bobb (I, 5) reflexivul:
acatu-më se traduce prin haesito",
de unde apoi adjectivul acat aci
o s haesitabundus, haesitans, haesitator
", pe cand pentru notiunea propria
de nexilis, connexivus" se da
acatos, iar infinitivul substantivat
acaltare se aduce o data ca: oppensio"
alta data ca: haesitatio". In texturi
noi n'am putut constata pentru
acalare acesta desfalurare a unui sens
secundar de ganganire, a fi greoiu la
vorba sail la hotarire" din sensul primar
de aninare ". Nu lipsesc insa
paraleluri pentru o asemenea asociatiune
de idel. Chiar latinesce haesito
nu este decat intensivul lui haereo,
vechiu haeseo anin". Romanesca aceiai
bifurcare de sensuri ne intirnpina
mai jos in: a t
In dialectul istriano-roman se (lice
acq saa acay cu sensul de prind, inhat",
ca ssi'n macedo-romana; mai adesea
insa , cu perderea initialului a-,
remane numai cal. Mai curiósa este
forma istriano-romana racq, pe care I.
Maiorescu (Itin. p. 111) o explica prin
prefixul re-, dar care póte sa aiba gi
alte explicatiuni. Dupa fonetica istrianoromana,
pe de o parte initialul d trece
une-ori in r, de ex.: reschid =deschid,
remit = descult, respart = despart, i
atunci racci0t ar puté fi din daccq, cu
prefixal d ; pe de alta parte, un prototip
inacq, format prin analogia cu :
inacrese, inalbesc, innot, in loc de simpli
: acresc, albesc, not etc., ne duce
dra§i. la o forma istriano-romana raccit,
ca in : rentie inainte. Explicatiunea
din urma ni se pare a fi mai probabila,
dar nu sigura.
v. Acalcir. Agq.
Achtilr (aceiletrat, acqdrare), vb. ;
grirnper. Se intrebuinteza mai tot-d'auna
reflexiy: a se accira. Pare a
22,083
exista numai in dialectul daco-roman,
fiind insa chiar aci mai rar decat simplul
a c a t, de unde deriva. Mai adesea
se (lice caldr, perilOndu-se iniialul
a-, dupa cum in istriano-romana el s'a
perdut in forma c a t in loc de acat
(Miklos., Untersuch. I, 18).
Cu a-:
La I. Crenga in Povestea lui Stan
Patitul" :
... se raped canii sa rupa omul,
nu alt ce-va; i cand se ultä mai bine,
ce sa vada? vede un baet ca se acdlera
pe stilpul porta', de frica canilor..."
§1 ce-va mai jos :
... cum vine Duminica, Ipate i cu
Chirica se Yea i se duc la hora in sat.
Chirica, cum ii tréba bdetilor, se acdpra
pe cele garduri i se hlizia cu cellalti
(Cony. lit. 1877 p. 23, 29)
Fara a- :
La Alexandri in Scara matel (sc. III):
Cand m'ar vedé mnpricinaiI ecilerdndume
i i nópte pe scan., Ore ce ar
socoti in gandul lor despre presidentul
din Roman?..."
Sail in Critil i Andronius ,
1791, p. 7): ...el sa ccqdra cu iutime
asupra acestoril stand, care era neapropiiate
pentru mine..."
Strinsa legatura de sensuri intre
acapr §i. acat se invedereza mai ales
cand ambele vorbe ne intimpina alaturf,
buna Ora, la C. Stamati in Ciubarvoda
(Muza, I, 95) :
La cAte butt s'ad dat cep
De mied, viiriap i yin!
Cap martoll ead rAdicat,
lnfingendu'l in pAnaint,
Do a cArora virf nalt
111frdmi cu ban! s'aii legat,
Pentru eel co vor putd
SA se calere pe el I.
CAtI bracri din munV s'ad adus,
5