28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

025 ALTAR 926<br />

avskii scriem la priiatenul nostru la<br />

Neculai de Vaslui, alta dam §tire ca,<br />

ni s'au jeluit etc."<br />

Tot ap mitropolitul Dosifteiu din<br />

Ardél, 1627 (ibid. 93), dupa titlul sea<br />

incepe d'a-dreptul : Alta pentru ce<br />

me-at fostu scris molitvele voastre cu<br />

Ioan pentru zapisele celor poeni..."<br />

v. 'Alt. 2 'Alt. Apa.<br />

2.Alta, s. f. art. invar. ; t. de Sorcellerie<br />

populaire : 10. mercure employe<br />

comme antidote dans l'empoisonnement<br />

mercuriel ; 2°. moyen similaire pour<br />

réagir contre l'ensorcellement de quelcun.<br />

La fermecatoresele din Oltenia se<br />

intelege Ore-cum prin alta vechiul precept<br />

medical anti-hippocratic de simiha<br />

similibus curantur", mai in specie<br />

insa vindecarea prin mercuria a celor<br />

inveninati" prin mercuriti §i insanato-<br />

§area prin descantec a celor imbolnaviti<br />

prin descantec.<br />

Poporul qice : I-a facut de alta =-<br />

i-a dat argint-via, adeca atunci cand<br />

s'a fost dat cul-va in beutura argint-<br />

descantat ca sa'l prapadesca, i se<br />

da apoi un a 1 t argint-viti iar descantat,<br />

care bendu'l bolnavul scete pe cel<br />

de'ntalu §i omul se insanato§eza. Alta<br />

mai are inca un inteles in fermecatoria<br />

babesca. Se crede c muierile me-<br />

§tere daca pun o genga, la o here dela<br />

un isvor i o sorocesc ca este a a 1 -<br />

t e I femel, pe care vor s'o omere, apoi<br />

inchid acea genga intr'o stela §i<br />

o caznesc pina, cand mere, atunci mere<br />

§i femeia pe numele cariia se prinsese<br />

genga ; clan insa se prinde de veste<br />

mai din vreme, o al t muiere i mai<br />

me§tera descanta pina scapa genga cea<br />

prinsa, insanato§indu-se tot-o-data §i<br />

femeia cea bolnava. Intr'un cas ca §i'n<br />

cel-lalt, se Tce : a face de alta" (Preut<br />

R. Popescu, MehedinV, c. Isverna).<br />

v. Argint-viii.-LDesaintee. ,<br />

Altanao. Altdngic.<br />

Altar s. altarfu (plur. altare), s. n.;<br />

autel. Despartire din intrul bisericei, facuta<br />

prin catapetézma §i unde preutul<br />

savirpsce misterele liturgiei" (Costnescu).<br />

Din lat. al t ariu m, forma colaterala,<br />

cu al t are (= ital. altare,<br />

span. altar etc.), altar este una din<br />

vorbele cari dovedesc prima introducere<br />

a cre§tinismului la Romani prin<br />

biserica latina, er nu prin acea gréca<br />

§i slavica.<br />

Versetul din Psaltire, XXV, 6 : circumdabo<br />

al t are tuum Domine ...",<br />

se traduce in :<br />

Psaltirea cheiana, circa 1550 (Mss.<br />

in Acad. Rom.) ; cungiurai altariul<br />

tau, Doamne..." ;<br />

Coresi, 1577 : Incungiura altariula<br />

tau, Doamne..." ;<br />

Dosofteiu, 1680 : incungiura-voiu al-<br />

tariula<br />

tau..."<br />

Pentru alte vechi texturi, v. Cipariu,<br />

Principia p. 388 :<br />

Altarul se face spre resarit, avend<br />

in fata spre apus pridvorul saü tinda.<br />

Balada Inelul i naframa" :<br />

Si pe dinsul l'a zidit<br />

In altar, la resarit,<br />

Pe ea 'n tinda l'asfinSt...<br />

Unele biserici ati do i mai multe<br />

altare.<br />

Descantec de sagetatura" :<br />

Mergeam la biserica cea mare<br />

Cu trel altare,<br />

Ne-am luat naframele<br />

SA stergem icOnele,<br />

No-am luat stergarele<br />

SA curatim stranele...<br />

(Alex., Poes. pop.2.7 272)<br />

In Basmul lui Dumnelleil" :<br />

A fost o-data un om mare,<br />

Si si-a luat un topor mare,<br />

Si s'a dus intr'o padure mare,<br />

Si a taiat un copaclu mare,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!