ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1097 AMOR 1098
colturi in num& de patru , fiind dal-
tuite, 'far prin daltuituri intra paianturile.
La casa, amdnare se numesc acele
lemne earl se pun in colturi, doe in
fata, , doe in dos , apoi cate unul la
cóste, cu partea de jos fiind ingropate
in pamint, Iar pe virfuri d'asupra se
radica acoperemintul easel" (C. Melinte,
Covurluiu C. Ganesci).
Casa morii se compune din opt
t1pI, pe call se pun mai multi' amnari
daltuiti la doe parti, pentru a
puté sta scandurile ce forméza paretil
; in capetul amnarilor se pun opt
co st or ó ye, pe cari se face acoperemintul
cu stuh sat sindrilh..."
(Preut
S. Vrancenu, Ia§1, c. Bivolar).
In amnarele morii sint bagate ar e -
pile, intepenite prin nesce icuri ce
se numesc p e n e..." (R. Simu, Transily.,
c. Orlat).
Amdnare la móra sint un fel de
furcI, pe cari se formeza corpul moth',
sint infipti pe rescrucea dela b a b a-
1 u c..." (T. Coate, Covurluiu, Tirgu-Beresci).
Amnarele in sensul de mai sus sint
verticale ; tot amnare se chiama la zidad'
nesce barne orizontale, lemne scurte
cu carl se prind grinqile unui tavan"
(Costinescu).
v. Caset.Mdret.
Ceia ce a concurs a da in zidaria romanesca
unor asemeni barne numele
de amdnare, este acea particularitate
ca obicinuit ele se fac in fur c a. i la
Sicilien1 o furca se Ilice manuzza
(Traina). Din aceia0 causä macedo-romanesce
se chiama man ar sfe§nicu1
cel mare dela biserica (Dr. Obedenaru,
Diet. Mss. II, 500), care in m an a nu
se pOrta, dar este facut a branches".
TOte sensurile cuvintului amnar deriva
dara de o potriva dela m n a,
dar se pot clasifica in doe rubrice: 1°
obiecte in d em an at e c e, ca amnarul
de sdaperat i de ascutit ; 2° obiecte
in felul mane 1, ca amnarul dela resboiu,
dela plug, dela car*, dela casa,
dela mOra i la Macedoromani
din biserica.
v. Cremene beet.
Amnia., adv.; a present, de suite. Se
nude la nordul Transilvaniei (G-. I. Popescu
, Selagiu). Precum forma bang,-
One, acnt represinta un prototip latin
eccu'nunc", tot ala amnic al Motilor,
compus din a m u i din n u, este :
modo-nunc.
v. Acum. Amu.
Amoletilrä. V. "Amdiu.
"Amblu. (amoiat, amofure), vb. A
amoia=a mula , a topi, a descali. A
m oietur a = descalitura , topitura"
(Costinescu). Etimologicesce este acelqi
cuvint cu cel ce urrnoza.
v. 2. Amoiu.
2*Amb1u, adv. ; a mouiller. Din prepositionalul
a (= lat. ad) §i rn o I u
( lat. mollio) , adverbul amottt sail
a-moXu se mai aude peste Carpati, totd'a-una
in construct'iune cu verbul p u n.
Dictionar Mss. Banaten circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402) : Amoy pun.
Repono ut m olle s cat."
Lexidon Budan : Amotu, ad macerandum,
emolliendu m. Pun curechiu
anzont = ich beitze oder weiche Kohl
ein."
Iser : AmoYu = zurn Beitzen oder
Einweichen".
v. Amuiez. Mdle.
Ambr (plur. amoruri), s. n. ; amour.
Sinonim cu d rag ost e i cu in
b i r e, cari sint ambele de proveninta
slavica, a»zorul ni-a venit abia pe la