ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

427 AFEMETAT 428
Cu p in a, afara insemnéza tout
pres dehors" :
87i, mAndruto, pingrn prag
Si'ml aratA cM' ti-I drag.
Esc) mAndra p i n' afard
Sigiel aratA drum de WA...
(Jarnik-Farsanu, 123)
C. Negruzzi, Toderica : Aici este nu
sciü ce miros gret; Ian s eim putin
p i n' afara..."
In constructiune cu genitivul determinat,
afara II pOte aglutina pe articlul
genitival, devenind afara, dupe,
analogia CU inapoia" sat inaintea" ;
de exemplu :
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.) p. 76 : goniial painra
afara cetatilaru..."
Cesar Bolliac, Sila :
Se'ribrobodia copila i o 'nneca suspine ;
Era sA'nnOte 'n viscol sA mOrgA la vecine
SA eft' un ousor,
0 mAnA de fAinA, sA fac' o palnisOrA;
Sta din afara u e I sA vacr o pirtiOra,
SA vaclA vr'un focsor...
Din punctul de vedere al filologiei
romanice, e interesanta urmatOrea concordanta
intre functiunile lui ad-foras
(ad-foris, foras, foris) :
de afara de dehors" = span. de
afuera, de fuera=portug. de fora;
pe afard au dehors" = span. por
afuera, por fuer a = portug. por
fora;
afara de excepte=span. fuera de;
afara de asta en outre" = span.
fuera de eso;
pe Oita afara =portug. pela porta
f o r a.
Ce-va mai mult, idiotismul nostru :
afara din cal e, macedo-romanesce :
nafoara di cale (M. Iutza), outre
mesure, sans regle, sans raison", se regasesce
intocmal la Spanioli : fue r a
de camino".
Vom incheia printr'un alt idiotism
romanesc de origine tiobanesce, : a e§i
din rabq afara" = a face ce-va peste
tocmél saü fare, socotéla, pe neprevequte.
I. Crenge, Stan patitul (Cony. lit.
p. 25) : ...sa, nu fii reil de gun, c'apoi
infi sa nu me scoti din sarite §i sa,
me faci cate-o-data se'mi es din IA,b
u afara..."
Despre ce este rabupl", a se consulta
Burada , Crestaturile plutqilor
(14, 1880) p. 13.
v. 2.1fard.
2'Afa,rál interj.; va-t'en ! allez-vous-en !
A. Pann, Prov. I, 26 :
StrigAnd : al* vorba I aucll flee o data!
Tocma un ca tine de min' joc sA's1 batA ?
Afard I afard! sluga bldstematd....
Spaniolul afuera!" sau: afu era!
afuera!", portugesul for a!" se intrebuintéza
cu acelaV sens interjectional.
v. ''Afard.
Afedrbn. V. Afedrona.
Afedrbna, s. indécl.; anus, latrine.
Neo-grecul dTE(Yeaivag. In grain nu exista.
Cihac (II, 633) : afedrOn, anus", fara
a cita un text.
Evangeliarul 1693
acela din 1648 :
(p. 74) fate, cu
1693: 1648:
Math.XV,17: tot ...tot care intra
ce intra in gure, in gun., in ranza
merge in pantece intra §i prin § 8-
§i. in afecirona sa
lépada...
z u t lase...
v. E0tdre. Ghioca. Seclut.
Afemelhre. v. Afemeiat.
Afemelht, adj. et subst.; effemine,
amolli, enervé. Cavint format d'a-drep