ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

651 LAJITTORINTA 652
diferind de ajut prin sens frequentativ.
Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 119): rarnaffid
manasiiré acésta (Polovragii) de tot
pustie, cat nici ctitorii nici o putère
n'au avut ca sa o mai innoiasca
sä o ajutore:ze..."'
Zilot, Cron. p. 94 : Filipescul,
de avea alte eusururi derapanatóre,
dar fOrte ajutora i miluia pre saraci..."
v. Ajutoresc.
.Ajutorlä s. aglutorlfi, s. f.; aide,
assistance. Sinonim cu ajuto r, de
care se deosebesce prin aceia ca are
un sens intensiv.
0 doina din Transilvania :
M'ai fácut, maica, feclorr
sa fiii tatif d'a jut or;
Cand eram de-ajutorie,
M'a scris Nemtul pe hartie
Si m'o dus la catanie...
(Jarnik-Bärsanu, 301)
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XXXIX
p. 8 : unuia amu sa darnil florine"orult,
e altuia argintult, e unora paine,
e altora ve§mintele, e altuia paharil
de apa réce, e altuia cuvantil bunt,
e altora altll ajutoriu §1 ajutorie
spre bine..."
Ibid. quat. XXIII p. 3 : de spasenila
0 de ajutoriia fratilor nici uin
cuvantt..."
Coresi mai intrebuintOza (quat. XXII
p. 14) o forma 0 mai lunga : ajut atori
e.
v. Ajut. l'Ajutor.
l'AjutorIntit s. agiutorint& (plur.
ajutoriute), s. f.; aide, secours. Sinonim
cu ajuto r, dar cu un sens intensiv,
derivand din a j il t u r sati
din ajutoresc prin sufixul -inta
=
lat. -entia.
Dosofteiu, 1673, f. 40 b :
§.1
§i
Bunä cuvintare s'aIbi, Dumnedzad sfinte,
Ca mi-audzas glasul cel de rugaminte
De'm est sprejinéla si agiutorintd
51 inemif miale est nedejdfuinta...
Cantemir, Chron. I, 225 : puind nedOjde
in dumnezeiasca agiutorinp, cules'am
chronicul Moldovei..."
Zilot, Cron. p. 72 :
C'asa obicinuesci : uncle nu e putere,
.Acolo mana ta intinde mangaere;
Asa aI tins s'acuma mana d'ajutorintd,
Cu eel saracl facOnd minunl peste putinta...
v. Ajut. Ajutoresc. 2Ajutoriga".
-in
2*AjutorIntä s. agiutorIntfi, S. f.;
t. fisc.: subside. Acela§1 cuvint cu cel
precedinte, intrebuintat insa ca termen
tecnic fiscal.
Enachi Cogalnicthiu , Letop. III p.
252 : ala ramaind boierii acole,
mune cesuri vorovind ei inde eI, at
gasit eu cale ca sa scoata o slujba
pe casa de trei mani, adeca 11 lei §i
5 i pol lei, §i 3 lei, insa pe ogiaguri,
§i
sa se numosea agfutorinlet, §i s 'fast.
in an odata, i sa agiute cu toiI sa
nu fie nimine scutit la acesta slujba,
facand §i tahmen, c poate ca sa cuprinda
mare soma de bani. Atunce
facandu-se acesta hotarire cu tot-deadinsul,
all mers la Curtea Gospod
s'at impreunat cu toti ministrii, aratandu-le
ce chip at gasit i cati" bani
poate sa cuprinda. Atunce all mers
ail aratat Domnului toate acele ce at
socotit, zicandu-i ca vacaritul poate
sa (16 mare tulburare in tara, iara acesta
slujba nu va cade cu gret re
§i vor agiuta i manastirile i fiqte-
-care. La care priimind i Domnul, all
pus de at scris carV pe la toate tinuturile,
aratand i pentru vacarit ca
Pat ertat i Maria sa , iara fiind ca
sant multe d6ri a Portii, i nu pot
§i