ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1105 AMPOICT 1106
....ostenitu-m'am laboravi cla-
strigandt, amur- mans, raucae
/63
' au gatlejul factae sunt
mieu...
la Coresi,
fauces meae...
1577: t a c u grumazului
mieu..." ; la Arsenie din Bisericani
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.):
mortird grumazii mie..."
»a-
Biblia lui erban-voda din 1688 :
Job. XXXIII, ....et multitudo
19: i multimé
oaseloril lui all
amorpta...
I
ossium ejus o b-
torpuit...
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 171) : coteii de cehnit , ogarii
de scancit , dulaii de brehait
mul de piuit amurpset..."
I. Vacarescu p. 258 :
i §oi-
Oscar canta pe Una,
De zefir adiere,
D'o dat'a sa vedere
Un fulger am ortesce :
A lunel plina
Lumina
II pIere,
Glontu'l rapesce...
A. Pann, Erotocrit p. 26 :
Simt un prO dulce 1ein, -Lae vinele'mi
slabesc,
Nisce sfirsiturl imi vin,
De nici nu pod sa suspin
Pina, de tot amortesc...
Gr. Alexandrescu, Anul 1870" :
Dupa suferiri multe, inima se 'n petresc e,
Lantul ce 'n veci ne-apasa ultam cat e de
grefi ;
Reul se face fire, simtirea amortesce,
traesc in durere ca 'n elementul men...
Costachi Negruzzi, All mai patit'o
§i. : cand fericirea amortesce oricare
alte simtiri ale nóstre..."
AcelV, ScrisOrea VII: a amorsti suferinta
prin vesela petrecere..."
v. Morte. Incremenesc.
AmortIre (pl. amorpri), s. f.; engourdissement.
Ce-va mai trecëtor de-
cat sinonimul amortdla §i. ce-va
cu mai putina intensitate dent sinonimii
incremenire, impetrire,
inlemnire, intepenire.
Alexandri, Gerul" :
Gerul aspru i s5lbatic stringe 'n bratel cu
Wire
NOgra lunch' de pe vale care zace 'n amortire ;
El ca pe-o mirOsa mOrt o 'ncununa,
despre zorl
C'un v6I alb de promorOca i cu turturi
lucitorl...
v. Amortesc.
Amort1t, -6, adj. ; part. passe d' a
m or e s c ; engourdi, dmoussé, transi
etc. Se intrebuinteza d'o potriva in
sens fisic §i. 'n cel moral sail intelectual
pentru a exprime o lipsa aprópe
desavir§ita de energia sail de activitate.
Dictionar Mss. Banatén circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402) : Amurcit.
Stupefactus. Stupidus."
Beldiman, Tragod., v. 4045 :
Chluciuc-Ahmet, fOrte strasnic, zulumuri nu
suferla;
DOM indraznla vre unul, sub topuzul lul
peria;
edeafl amortiy prin sate si pe la boleri
supusi
Gr. Alexandrescu, Te mai vequi..." :
Placerea, frumusetea, podObe felurite,
Tot era inzadar;
Ele nu pot sä 'nvie simtirile-amorNe
D'al patimel arnar
v. Amorlesc.
...
Ampblu, n. pr. loc. m.; une rivière
en Transylvanie. Riul Ampolu, unguresce
Ompol y, un brat al Mura§ului
, curge prin partea cea aurosa a
Ardelului, in regiunea Abrudului i a
Zlatnei, din earl acesta din urrna deja
in epoca romana purta numele de
Amp ei um, intr'o inscriptiune din
timpul Antoninilor ordo Amp e -