ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

337 -ADIA 338
dor chivciubap ot Boténi, ca sa caute
§i sa adeveréze..."
1696 (p. 194) pentru nesce locuri de
pravalie din Bucuresci : §i neputandu-sä
a d ev Ar a din Divan dereptatO
acestor locuri, Domnia md am judecat
impreuna cu tot boiarii Divanului Domnii
mele §i le-am dat (lui Carste §i egumenului
Teofan) Domnia me la mijlocul
lor 12 b oiari adeveritori §i jud
e cAt ori pre ra va e le Domnii
mele..."
Intro cei 12 boiari" figurOza : Enuta
starost6 za negutitori, Iorga biv
staroste, Manul negutitoriul".
SA se observe ca. dela boi er adeveritori
nu se cerea nici un fel de juramint
ad-hoc §i C numOrul lor fie
4, 6, 12, 24 etc. atirna cu totul de
hothrirea Domnului.
v. Boier. Jurcitor.
Adeveriturg. v. Adeveresc.
Adeves'esc. v. Addvasesc.
Adevèz (adevat, adevare), vb. ; regler,
rassembler, arranger. Reposatul G. Seulescu
(Arch. Albinei Romanesci 1845,
Supplem. No. 11) gasise acest cuvint
la teranii din Moldova cu sensul de
tocmesc, adun", §i aduce chiar frasa:
adevez i am adevat -bite hartiile trebuitOre".
El il deriva din latinul a dae
quare, ceia ce nu se pOte admite,
de óra-ce qu trece la Romani
numai in k (c, e) i p, nici o data
in v. Nu cum-va sa fie o contractiune
dissimilativa din a d e vases c,
pe care tot acolo II aulise Seulescu cu
acela§i inteles ? Nu cutezam a ne rosti,
pina a nu se urmari mai intaiu -kite
formele i tote acceptiunile cuvintului,
precum §i a se precisa regiunea unde
se intrebuintOza. In ori-ce cas, pare a
fi de o proveninta latina. E fOrte ade-
menitóre quasi-identitatea fonetica §i
logica a lui adevare cu spaniolul a d ob
a r arranger", care exista in tote
dialectele romanice occidentale, dar pe
care Diez (Wtb. 2', I, 6) il crede de
origine germanica.
v. Acldvdsesc.
Mitt ; suffixe de certains noms
propres topiques. Multi" cred ca M eha
di a, numele renumitelor bi a§egate
la margine intre Banat i Oltenia,
n'ar fi decat o coruptiune din A d-
Media m, dupa cum se chiama ace-
Iagi localitate in epoca Romanilor (Tab.
Peuting.). NicI prin legi fonetice normale,
nici prin vre-un fel de analogia
sail de etimologia, poporana, Ad-Mediam"
nu putea deveni Mehadia". Asemënarea
intre ambele numi, daca
vom admite chiar c ele se asemOna
intru cat-va, este o intamplare, nemic
mai mult. In Mehadi a, finalul -ddia
e sufix, §i inca un sufix fOrte interesant.
SA alatureze cine-va numirile locale
ca :
Amarcidia, riu ce trece prin Gorj §i
Dolj, versandu-se in Jiiu §i dand nuinele
set la doO plase, la o vale etc. ;
Ciocddia, un parig §i un sat in Gorj;
Arpddia, un cAtun in Dolj ;
Apddia, un sat romanesc in Banat
linga Lugq ;
Varcldia, un sat romanesc in Banat
linga "Ver§et ;
Manarddia, nemtesce Donnersmarkt,
Cioddia, nemtesce Scholten, sate ro-
qi
manesci in Transilvania ;
gall de altele, pe can' nol nu le
scim sat nu ni le aducem a-minte.
Apoi sa se compare forma Mehddia
cu forma Mehedia, de unde resulta ca
acela§i sufix, cu scaderea posteriOra a
accentului, ne intimpina in :
Cernadia, doO sate in Gorj ;