ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

41 A- 42
Badipr ca badIu meu
Nu 'I cat tine Dumnecled,
Far' mai esto-un brad a munte
Ca badita med do frunte,
Dar nicl bradu
11"u '1 ca badlu...
(Coll. Mss. R. Simu, Transily., Orlat)
In loc de : abia am sosit dela munte,
pe la noi se ilice : aghie am sosit de
a munte..." (Invatatorii I. Floca, I. Radu,
I. Dobre, Transilv., corn. Sina).
Reposatul I. Maiorescu (Itin. in Istria,
83) observa ca la Istriano-romani:
a se zice in loc de 1 a, de ex. in Jeiune
: a munte in loc de : 1 a munte,
intocmai ca la Motf in Ardol."
Pravila Moldov. 1646, f. 118 : de
sa va inpreuna trupkte cu fata mttue-sa,
ce Taste obrazd de sta de o
parte, ce s dzice a-laturia, s va certa
dupa voia
giudetulni..."
Caranfil, Valea Prutului, 26 :
Prada la lup1 it lasa,
'apoi maxi so 'ntorcea
La a-lature de drum,
La gropana cu cinci ulmi...
v. Aldturi.
Zilot, Chron. 29 : nu numai nu fn,cea
vr'o impedicare Pazvangiilor, , ci
inca pe a-locuria unii din el se i intovárAVa
cu dinii la prali i la jafurl..."
Moxa, 1620, p. 356 : sapanda temeliia
a-fundd in pamantir, aflara until
capu de osti..."
Pann, Prov. I, 87 :
Privind imprejuruV, v6zu floricele,
S'a pus sa culOga, zicOndu'O : nu'ml pasa,
Cu mainole Ole tot nu merg a-casd...
A-locuri.
v. A-casel. Afund.
4° . Casuri indoicise.
Sint cate-va vorbe, in carl preposi-
Vunea 12.A, menita a exprime o posi-
.pne, se confunda sub raportul for-
mei cu prepositiunea de mi§care
"-A,
mai ales prin ace% ca, cuvintul se postarticuléza,
pe cand la 12..4 post-articu-
larea e contraria spiritului limbel : nu
se pote oce a-man'a", a-minte-a",
77a-munte-le"7 a-fundul", a-cas'a" etc.
Dintre exemplele precedinVT, in apranqul
cel mare" post-articularea se
explica prin calificativul ce 'I urmOza
gi fära, care se qice nearticulat : apranp.
Ea se pricepe nu mai putin
atunci cand a I§I perde cu totul Mdividualitatea,
devenind impreunrt cu vorba
carii se prepune un singur substantiv,
de pilda : amurgul le soir", apranqul
le midi" etc. Post-articularea nu
se justifica insa in urmatOrele casuri :
Dosoftelu Synax. 1683 , Nov. 15 :
s'au tras un §larpe mare balaura pre
aturi§ul §'au intratil in vistiariula cold
imp aratesel "
De asemenea in adverbii banateni :
a-rarul raro" (Anonym. Lugosch. circa
1670, in Col. 1. Tr. 1883 p. 424)
a-densul serio, ex proposito" (Viski,
1697, in Transilvania 1875 p. 152), acost
din urmrt in loc de nearticulatul:
a-dins.
v. Ararul. Adins. Furig. Lupiul...
Tot prin confusiune cu 11*A s'a näscut
d e-a in :
... mo pominesc po up cu galiganu
do morar, cu toporu d'a spinare..." (Jipescu,
Prahova, c. Vtilenii-de-munte).
In limba veche s'ar fi §is : a spinare.
In fine, un cas interesant de amestecul
lui "A cu 1°A, M se presinta in :
a-drepta i a-stanga.
Catechism circa 1560 (Cuv. d. batr.
II, 103) : sa sui in ceriu i AdO a
deropta Tatklui..."
In graiul poporan i chiar in limba
veche se aude mai mult : de-a dropta,
de-a stanga ; sat i mai des : din-adrepta,
din-a-stanga, adeca cu trei preposiVuni
: de-in-a . i italienesce :
77d a sinistra". Prin aglutinare cu d e,
§i mai ales prin post-articulare, de-a-
§i