ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

195 ACOLEA 196
Se scie de-mult c acum este lat.
eccu'm o do.
Tot latinul eccum" figureza §i 'n
cele-l'alte forme , dar intr'o compositiune
diferita :
acnit = lat. eccu'nunc;
acnuma=lat. eccu'nunc-modo,
urmat de emfaticul -a (v. 5*A).
Despre acrü i a crum a, la locul
lor.
v. 3Ac-. Acum.
Aenuma. v. Acnu.
AcOce, adv. ; Qa, par ici. Nu este
aice", dar arata directiune sat mi§care
spre aice". Forma, organica din
latinul ecc'hocce=ec'oce, corespuncletOre
formelor scurtate : cóce
§i c (5, de ex. : vino'n c c5 c e" i vino'n
c 6", acdce s'a conservat in grain numai
in compositiune cu intru" :.vino
intfacoce"=viens de ce ate-ci".
Lui acdce e corelativ a c olo la,
par la" = lat. eccu'illoc (ecu'lloc), atuna
cand arat i el directiune sat
mi§care in sensul opus : repede-te Iute
intfa c o 1 o, dar mai arunca'V ochil
§Pntr' acóce..."
Numai asociati cu intr u, adverbil
acdce i acolo traduc pe francesul
par-ci par-la, de-ci de-la", de ex.:
71ce tot alergqi intea Colo i'ntr'acoce..1"
Formele scurtate : in c o 1 o 'n có c e"
cuprind aceia§1 notiune, dar intr'un
mod mai general, MO, a indica anume
puncturile intre cari se produce mit
carea.
Alexandri in Iorgu dela Sadagura,
sc. VIII : Dec! se scóla, fläcau dela
masa §i vine 'nteacoci..."
Id., Scara màei, sc. III :
Magdian. Eata-o char sub ochi. Acum
spune'mi, veclut'ai ce-va mai adinioare...
inteacoace? (arata scara).
7)Marin. Inteacoace?... and te scoborai
de sus ?.. Ba m'a ferit Dumnecleg..."
Cuvintul e trisilabic
coce sag acdcf.
i disilabic : a-
v.B.Ac-. Acolea.Acolo.Cdce.Cd.
AcOeT. v. AcOce.
Aeblu (plur. dupA Cihac : acoae, dupa
Polysu : acoruri), s. n. ; grande aiguille
a passer, aiguille d'emballage. Un ac
mare, fabricat chiar la -Ora de ferari
si
cu care se cOse saci, traiste etc.
Forma aconiu s'a conservat pina astaqi
in Banat ki 'n HunedOra. In dictiona-
rul romano-latin Mss. circa 1670 (Col. I.
Tr. 1883 p. 423): Akony. Acus magna".
Este o formatiune romanesca din a c
prin sufixul augmentativ -ol u = -o niu.
Un sufix inrudit, dar nu acela§l, ne intimpina
in sinonimul italian agone"
=*aconem, pe cand vorba romana ar
presupune un prototip : *aconium, daca
n'ar fi mai probabil c Romani): §l-ag format
cuvintul deja in epoca post-latina.
v. 1--Ac.--au.
Aeolè. Acolea.
Aeoleà, adv. ; la, de ce cOté. Arata
o, positiune mai aprOpe decat a c olo,
dar mai departe cleat a i c e, adeca,
ce-va mijlocit intre ambele.
In Moldova se aude mai ales acola,
WA -a, cola ce insa intra in sfera sistematica
a scäderii finalului -eci la -6
in gralul moldovenesc : vede = vedea,
ace = acea etc. Peste tot, cu mult mai
respandit este emfaticul acolea (v. 5- A),
caruia '1 corespunde forma scurtata
c o 1 e a, mijlocia, §i ea prin sens intre
scurtatele c o 1 o §i i c I :
Acole nu pOte fi latinul eccu'illac (Cihac),
de unde ar ei acola", nici o
data. aeoM; ea vine .din : eccu'illic
=ecu'lli C.