ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

257 ADAOS 258
in aceiali nuvela Zoe" pune intr'un
loc: addogd tinarul scuturand ciubucul...",
i cu trei pagine mai jos : omOra-mö
dar, adaose Iliescul..."; lar in
povestea Toderica" figureza pe acela§i
paging,: wit adaos athtand pe Sf.
Petru,.."
addogi athtand pe Sf.
Petru" (ed. 1857, P. 17, 21, 76). Prin
urmare, formele : addogd, adaose i a-
Mogi, pentru una i aceiai persOna
a per fectului, i se pareag lui Negruzzi
d'o potriva corecte.
III. Addord.
Afara de cele trei forme : addogire,
addogare i adaogere, din cari cea de-
'ntaiu,
:
noua ea insa§1, a produs apoi,
dupa analogia tuturor verbilor de a
patra conjugatiune, pe un presinte indicativ
§i mai nog : addogese, independinte
de inchoativul latin adaugesco";
afara de acestea, adaog a mai suferit
in graiul poporan o transformatiune
fOrte curiósg, nu AA, interes chiar
pentru sciinta limbei in genere.
Reposatul G. Seulescu, al cgrui material
din gura poporului era adunat
mai ales in districtul Arasluin, aduce
forma adaord pentru adauge: nu aclaord
= nu adaoge" (Archiva Albinel,
Suplem. 1847, [No. 41, p. 165). Tot
aa ni se scrie dintr'o alta parte a
Moldovei : unii prefac pe g in r, de
ex. adaord in loc de adaogd" (G. Bunescu,
Tecuciu, com. Braha§escii).
Faptul dara exista; insa trecerea
lui g sag a lui !iv in r este sbi remane
totu§1 o imposibilitate dupa fonetica
romana. In adaord cu sensul de adaogd
nu 'Ate fi decat o fusiune a doe
cuvinte. Ori-cine face ce-va a doua
o r a", prin mnsb acOsta adaogd la
cele deja facute. Poporul contragénd
pe a-doua-Ora" intr'un singur adverb
adoara", de aci se nasce : adaord =
adaogd adoara.
Ce-va analog ni se presinth in fran-
22,083
cesul selon" alaturi cu proventalul
segon" = span. segun" etc. Peste
putinta de a admite trecerea lui c sag
g in 1, dei e invederat tot-o-data ca
selon" nu pOte fi despartit de segon".
In adevér, fenomenul nu se explica
de loc prin vre-o tendinta foneticg,
ci numai prin fusiunea lui segon"
cu vechiul adverb frances Ionc",
(=rom. linga), care avea ace1ai inteles.
Precum la nol adaord este : adaogd
adoar a, intocmai ma la Francesi :
selon secundum ± longum.
v. Adauctd. Addrd. Lingd.
Adaogere (pl. adaogeri), s. f. ; accroissement.
Joan din Yinti, 1689, f. 18 b: Iara
cu pärulg capulg aT acoperitg sa nu
sa vatame de aclaogeria vanturilor..."
v. Adaog 2. Adaos.
Adaorti. v. Adaog. Addrd.
1'Adhos, adaus, -a, part. passé d'adaog.
v. Adaog.
2*Aciaos, adaus (plur. adaose, se Vibe
§i : adaosuri), S. n.; augmentation, addition,
surcroit, supplement.
In sens restrins, adaos este alipirea
unui ce mai mic catra un ce mai mare
de aceiall natura: adaos de lefa, adaos
de grip', adaos de cheltueli etc., atunci
cand WA, griji, cheltuell i altele de
mai 'nainte sporese.
Pravila Caragea, 1818, p. 6: cand
garla pravalindu-sa, cate putintel va
adaoga paniant la pamantul nostru,
adaosul este al nostru..."
In sens general, adaos insemneza in
limba veche tot ce maresce sat radica
ce-va in bine sag in reii.
a) In bine :
Constantin Brancovan, 1692 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 5): cugetandu
9