ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

91 ABRUD 92
E necontestabil c vorba abrq e
araba ; nu araba insA, ci curat latina
este asociatiunea Intre peta alba sub
ceda calului" i intre notiunea de ne-
norocos"; astfel ca Romanii read facut
decat a imbraca intr'o haina orientala
o veche idee romanica, pentru care
mai 'nainte avusesera, negrqit, un alt
cuvint.
La France§1 : les cavaliers superstitieux
ne montent jamais de chevaux
a rz els un jour de combat ; ils les
croient inf or tunes" (Rolland, Faune
popul. IV, 162).
La Italiani, intr'un text din 1562 :
Chi saprã mai trovar la cagione per-
che ii
caval balzano del pie destro di
dietro, che con proprio vocabulo chiamiamo
arzeglio, sia disastroso?"
(ap. Böhmer, Roman. Stud. I. 277).
La Spanioli, ce-va §i mai mult : vorba
ar gel insemneza in acelali timp cheval
balzan" i calitatea de "etre inf or -
tune ", intocmai ca la noi abra§.
v. Bdltat. Brez. Cdreirat.Ciaceir.
Dere§. Peg. Tarcat...
Abrucl, n. pr. loc.; nom d'un bourg
tres-historique en Transylvanie. Oräelul
Abrud, arlat ling nil Ampoiu
in muntii apuseni ai Ardelului, este
punctul de capetenia al minelor de aur
de acolo, pe care de aceia Ungurii Ii
numiati in latina lor oficialA : Aur aria
magn a, nem tesce Gross-schlatten".
Impreuna cu localitrii1e invecinate :
Buciumeni, Carpeni§, R.qia §i altele,
distinse prin positiuni strategice i prin
barbatia locuitorilor, Abrud a jucat un
rol insemnat in mai tete milcarile revolutionare
din Transilvania, mai ales
sub Horia i Clova la 1784, sub Iancu
§i Balint la 1848. Intl-6ga regiune de
'mpregiur 'Arta la popor numele colectiv
de muntii Abrudului", iar locuitorii
se falesc de a fi M o ti (v. N.
DensuOanu, Horia ; Papit, Dacia superiera).
Intr'o doina de ling, Sibiiu
Peste-Abrud, peste Aiud,
Dalelei ce drum batutl
(rompal, Sibit, 24).
Abrud avusese un fel de poet al
seta, dela care exista o bropra, tiparita
cu ortografia urguresca, fait indicatiunea
locului, sub titlul : Versu
Kotrancf in sztihuri alketuit de Pe
tru Furdui dela Abrudfalva la Annul
1818 18 zile December."
Abrudenii amesteca in vorbire cuvinte
§i chiar frase unguresci. Iatti un
pasagiu din Furduiu (pag. 4), transcris
cu ortografia ordinara :
Care Gaza n'adi avut,
Curte cu pOrtã acl Mout,
Si conlha, i grajd de boi,
*PI mai ralos decit noi ;
Care nici nu cuteza
In crisma a so baga,
Du-te 'n crisma uncle's ei,
Ca's dupa masa temolu,
Si core yin ungureste,
Ii
cinta i duhaneste :
Ado vin
Ca banil yin!
Orclog atta
Bani 's gata...
La 1786 s'ail descoperit la Ro§ia
(Verespatak) linga Abrud pretiese table
cerate romane, scrise intre anil
140-160 dupa Crist, adeca nu mult
dupa colonisarea Daciei, i din cari result
c acesta localitate se numia
atunci Alb urnus. Deja Massmann
(Libellus aurarius, 114) observa ct intro
Abrud i Alb urn us este o premare
asemOnare, admitendu-se o forma
intermediara A lb rud; dar pe de alta
parte, el atrage in acela§1 timp atentiunea
asupra numelui oraplui tracic
din Mesia Abr utum, unde se batuse
Imperatul Deciii contra Gotilor. Cu
alte cuvinte, Abrud ar pute sa fie nu