ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

29 A-[D'] 30
§i compusul d e a contras in d a. Romahul
om d e - a fire-a" cu intelesul
din Pravila lui Vasile Lupul s'ar puté
(lice italienesce : uomo d a onorare".
Treptata thrgere a infinitivalului a la
Neo-latinii din Occidinte e cu atat mai
putin de mirare, cu ctt chiar la noi
poporul ii inlocuesce mai adesea in grain
prin conjunctiv, iar Macedo-romanii Pan
perdut de tot, astfel a numai printr'o
constructiune conjunctivala, ei pot traduce
pe daco-romanul a face", de-a
face", a facere", de-a facere", fait
ca sa, mai vorbim de archaicul postarticulat
de-a facere-a".
In balada Rtuna§ul codrilor" :
Puse prunca a cAnt a,
Codril puser'a s u n a...
macedo-romanesce :
eclu feta sa cântti,
Curiile ahurbird s'arsund...
(Petr. Mostre, II, 10)
In balada Manastirea Argee :
Pin'om hotari
In zid de-a zidi
Cea'ntAlu sotiOrd
macedo-romanesce :
PInã te s'apofasim
Tu stisma sd stismusirn...
(ibid. 125)
Un paralelism perfect cu infinitivalul
daco-roman a ni se infa.tiOza, in
englesul t o : a face" = t o make".
Se scie ca Anglo-saxonii nu aveat infinitiv,
pe care '1 inlocuiaa printr'un
gerunditi, de uncle Englesii §i-ati tras o
forma, infinitivala,, prepuindu'l pe t o
ad" prin imitatiune dupa franco-normandul
ci. In adest mod englesul t o
make", intocmai ca i rornanul a face",
represinta, pe latinul a d faciendum".
v. Marsh, Hist. of the engl. language,
p. 47. Ce-va mai mult, in viul
grain poporul engles intrebuintdza des :
f o r t o" =-- spre a" sail d e a", de
exem. for to make =-- de a face. E adev'erat
insa, a un infinitiv analog
exista §i in limbile scandinave : t i 1
a t" saü f o r a t", literalmente d e
a d", incat in englesa 'Ate sa, fie o
influinta, romania §i danesa, tot-o-data.
11*A (DE-,W); preposition marquant
surtout un mouvement vif ou continu.
Sub raportul formel, acésta prepositiune
a ajuns a fi neseparabila de prepositiunea
d e, astfel ct numai grafica le
mai desparte in d e -a sail d'a, pe cand
in grain ambele inchipuesc o strinsa,
unitate d 0 safl d a, intocmai ca italianul
d a, compus din ace1ea-0 elemente
latine de-ad; sub raportul semnificatiunii,
exprima in genere o m i qcare
viuA saü prelungita,
tocmai de aceia : 10. face parte integranta,
din aprOpe tote numirile j o c urilor
copilaresci; 0°. urmOzä
dupã verburi cu sensul de merger e,
apucare, sarire i ori-ce fel de
umble t. Acesta, prepositiune nu trebue
confundata nici cu d e a de 'naintea
infinitivului (v. 10.A), uncle ambele
ingrediente sint forte separabile
gi
unirea lor mai adesea e faculta-
tilt, mel cu simpla prepositiune a,
despre care vorbim mai jos (v. "'A,
12*A) i care nurnai intr'un mod incidental
i0 pOte asocia pe d e.
Alexandri, Poes. pop. 393 : Giocurile
copiilor romani sint fOrte diverse;
ele se numesc : de-a mijOrca, de-a brazdita,
de-a puia-gala, de-a bastonul, de-a
halea-malea, de-a sita cumetrei, de-a
boul, de-a balanea, de-a dracul, de-a
baba-Orba, de-a tencu§a, de-a inelqinvirtecue.
Tot a§a, in Muntenia :
Jocurile copilaresci sint d'a vaca,
d'a ulcelgele, d'a petrecu, d'a dovlecel,
d'a portita, d'a robul, d'a mOrul putred,