ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

008 ALMAS 904
pune un nume personal A lim pu sat
Ali m pea, care ar puté represinta
aprOpe de o potriva bine pe santul
Alipius §i. pesantul Olympius,
mai curind insa pe acesta din urm6,
prin trecerea iniialului o 1- in a 1- ca
in altoiu" din oltoiu".
AlivInci. v. 2.Alivenci.
Aljbaul.v. isTaljosul.
Alma, n. pr. loc. f. ; un village roumain
en Transylvanie.
0 doina din Ardél :
Dragostele din Alma
S'an dus tot pe Tirnova,
Itin'an stat la Medias
Ca-I locul mat drdgalas...
(Jarnik-Barsanu, 385).
Din maghlarul alm a pomme". Tot
de acolo yin numirile topice a o multime
de sate romane, déluri i 'Dame :
Alma s (= ung. Almás) §i Al maj
(= ung. Almagy) cu deminutivii lor
Almasel pi
Almajel §i. cu dervatele
Almajeni, Alma§eni etc.
Acésta nomenclatura e mai cu sdmä
désa in Ardél i 'n Banat, apoi in Oltenia
i 'n districtul Némtului, adeca
in regiunile invecinate cu elementul
etnic unguresc.
Act moldoveneSc din 1644 (A. I. R.
I, 87) : un sat anumé Sil*e in tinutul
Nemtului pe Alm a §ul cel
m i c . "
v. Almag.
Al-mal-reA,
Drac.
s. m. ; Satan. v. "Al.
Almitj.v. Alma. Almag.
Almeze, n. pr. loc. m.; localité dans
la Petite-Valachie. Numele unui del in
RomanKi (Frunclescu), compus din al
-m a r e, literalmente le grand".
v. 'Al.
Almarlu (plur. almare), S. n.; armoire.
Cuvint intrebuintat numai peste
Carpati. Sinonim cu d u 1 a p.
Strigatura de linga Beiu§ :
Baga-mé DOmne 'n potica.
Sa",'rni feu gura de-o gros,itt ;
Iar m bagA, in almariu,
Sa'int Iot gura de-un
(Familia, 1835 p. 307)
Nu vine d'a-dreptul din latinul a rin
iu in, ci prin maghiarul a I mar
i om saü prin germanul Alm e r
(cfr. Cihac, I 17, II 2).
v. Dulap.
A1ni31 s. A1mj, n. pr. loc. rn.; une
partie du Banat. 0 regiune din Banat
invecinata cu acea a Mehadiei §i cunoscuta
in popor mai mult sub numele
de V al e a Almagului". Forma
cea veche este Almaj sail Halmaj =
ung. Alm agy saü Halmagy. Intr'un
act din 1387 (Kurz, Magaz.. II,
304), banul unguresc al Severinului
Stefan de Losoncz da, o mo§ia Romanului
Petrus Mills Dees Kenezius"
din districtul Halm a g y.
Sub Constantin Brancovanu un in-
semnat numér de Alm ajeni
s'at
avqat in Romania, inchipuind ca un
fel de brésla deosebita, supusa la o
dare fiscala a-parte. Astfel in Condica
Vistieriei dintre 1694-1704 (Mss.
in Arch. Stat.) ne intimpina :
Sub anul 1694 aprile 12 : Semele
bréslelor cine cum au dat la lipsa haraCului
:
Brailenii, jumatate ughi 140 ;
Vtori arma§i, ughi 30;
Slujitorii, pre jumatate ughi 3750 ;
Almajanii, ughi 266 1/2..."