ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

in intervalul cand cele cinc4ecI exemplare ail circulat numai cate
una data, adeca : 50 (lad-lb-plc...) ----1sx50.
Curtius ne stramuta din sfera Dickionarului in a Gramaticei.
Precum dictionarul este statistica cuvintelor, de asemenea gramatica
e statistica formelor de relatiune ; i o statistica tot atat do
viciosa, dad, indica numai existinta elementului cutare sat cm
tare, dar nu 0 c ir c ulat iun ea lui, urmarita in texturi poporane.
I2icern i aci texturi poporane" , cad in cele literare, cu
cat ele sint mai literare, cu atat mai mult ne intimpina forme
straine une-ori cu desavir§ire graiului comun, sat cel putin neajunse
Inca a deveni vulgare. Romanesce, buna-Ora, adverbii in
-mente sat adjectivil in -abil sint de o cam data literare i numai
literare.
Alfabetul, ca §i gramatica, ca §i dictionarul, este 0 el o statistica
de aceia0 natura a provisiunii fonetice a unel limn In al-
LV
fabetul cirilic un g, un un W, un (O, figureza ca 1=1 alaturi cu
a, s, K etc., de§i in circulatiunea dialectelor slavice ele sint o curata
exceptiune, sat chiar o fictiune. In alfabetul latin z sat y, cu
totul exotice pentru vechii Romani, sat mai bine proprie numai
limbei latine literare, ocupa in alfabet un loc identic cu sonu-
rile cele mai respandite. Aci, ca §i'n privinta cuvintelor sat a for-
melor gramaticale, texturile sint unicul mijloc de a constata circulatiunea,
adeca adeverata valOre sat utilitate a unui son.
0 incercare de acest fel a facut'o de de-mult FOrstemann. SA
luam, de exemplu, proportiunea celor doe nasale in limbile elend
5i
latina. La 100 consOne, in elena sint 18 n i numal 4 m; in
latina 14 n 0 12 m. In elena dar un n valor ez a de 4 112 ori
cat un m. La 100 vocale, in elena sint numai 7 1, in latina 27. 1)
In latina, prin urmare, un i are o ut ilit at e aprope de 4 oil mai
mare ca in elena. 17n asemenea tabel al circulatiunil relative a sonurilor
ne da o notiune viva despre caracterul fonetic al unel limbi;
un alfabet nu ne spune nemic. Nici o data printr'o simpla enumeratiune
a sonurilor cunoscute intr'un grain noi nu vom intelege,
de pilda, pe eel 5 i din latinul difficillimi, pentru care in de§ert am
cauta o paralela in elena §i'n mai multe alte limbi.
La Romani sonul r, pe care nu'l at de loc Mexicanil i Chinesil,
') Förstemann, Numerische Lautverthaeltnisse, in Kuhn, Zeitschr., t. 1, p. 163 79.
Cfr. ibid. t. 2, p. 36-44.