ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

771 ALCATIIINTX 772
in Arddl : Tot)." grofii i neme§ii din
Sibilu di de prin pregiur alcatulaii o
curte, care se bucura de bil§ugul §.1
de tralul Domnesc al Voevodului mazil..."
Costache Negruzzi, Zoe, I : El purta
un anteret de suvala alb, era incins
cu un al rop cu flori, din care o
pOlä i se slobozia pe cOpsa stangh, Tar
capetele alcatuind un fiong dinainte, cadeat
apol peste papucil lui cel galbeni.
. ."
Zilot, Cron. p. 2 : Acum vgend Iar
in patria mea primejdie mare §i intelegendu-o
pre dinsa tocmai stirv in mijloc
la atatea blare, mai alcatufi §i aces-0,
scurta scrisOre..."
La Cantemir, Ist. ierogl. (Mss. in Acad.
Rom. p. 29) : ... camila nepasarita
i paserd necamilita, arta unii alc(Uuindu-i
numele Strutocamila II dzic ;
atasta precum hiriO camila sa nu fie,
pénele o vadesc, i iara§i hiri§a pasire
sa nu fie, nezburard in aer o pare§te..."
alcatuesc se refera la numele c o m -
p u s: areov80-xd2,og.
b) Alceituesc arranger", sinonim cu
tocmesc:
Ioan din Vinti, 1689, f. 179 a: Prilmd§te
dara, Biruitoriule, ruga i rugaciunia
noastra ssi odihnWe toate
sufletele carele s'au pristavitt mai inainte
intru nadéjdé invieril §i a vigil
cel de veci, i le alceitukqte numele lor
in carte vigil..."
0 predica a St Ioan Crisostom, sec.
XVII (Cod. Mss. misceil. al Bis. Sf.
Nicolae din Bravv, p. 492) : a§a cu
adevart sa credeti, ca pre noi t o c
in t u-n e- a u Domnul i ne-au ale&
IL Ca verb reciproc, a s e alcdtui,
sinonim cu. a se invo i", insemneza
1) convene.
Beldiman, Tragod. v. 43 :
Pun soroc, hotträsc cliva, intre ei s'aicdtuesc,
fi o grabnica, isprav a. cu totil nadejduesc...
sat la Donici, Leul la vinat :
Len, lupu, vulpea i cânele o dat'
Ca niste bunI vecini e'an fost alcfituit:
Cu totil intrunit
St umble la vinat.
III. Ca verb reflexiv, m è alcatuese
are in limba veche intelesul de : a '§i
Aringe tOte partile corpului intr'o gramada,
a se ghe mu i, a se s gar c
se ratatiner, se ramasser, se pelotonner".
A§a la Coresi, Omiliar 1580, quatern.
XXXI p. 7 : Iaste camileei mai lesne
prein urechile acului a s e alitceitui decatt
bogatult a se spasi...", unde alcatuire
insemnéz6 a se face de tot mic
(Luc. XVIII, 25).
De asemenea la Cantemir, Ist. ieroglif.
(Mss. in Acad. Rom. p. 59): ...
supt gardul din afara bine aproape sa
lipi i acolé ca mortul sa tranti ; acesta
a§é alceituindu-sA i mulcomi la
pamant ascundzindu-sa, celalalt cat ce
puté ciritCele scutura, i cu piciórele
uscatele frundze trop§ind-strop§ind le
suna..."
Pe linga substantivul verbal a 1 c 11tuire
i adjectivul verbal al ca tui t,
din alcatuesc s'ail format alcatuéla,
sail alcatuinta composition" §i
alcatuitor compositeur".
v . Rinduesc.-- Tocmesc.
Aleittuélg. (pl. alcatueli). v. Alcatuinp.
Aleätuinp, (pl. alcdtuinte) , S. f. ;
formation, composition , arrangement,
structure. Din alcatues e prin sufixul
n a, represintand ca substantiv
abstract tOte sensurile verbului. Dupa
Lexiconul Budan (p. 15), e mai introbuintat
decatinfinitivalul alcatuir e,
care exprima aceTaT notiune. Prin