ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

583 1.A(EVE 581
activ : a) raped ce - va cu navald ,
schleudern; b) indreptez, ocarmuesc,
lenken ; c) ghicesc, errathen, beynahe
treffen ; So. ca verb reciproc : m 6 cdept
=a) cu mintea, alunec, sich verleiten
lassen ; b) n3.6 falesc, me laud insumi,
prahlen. A lat. a d et jact o, quasi
adjecto".
Derivatiunea dept = lat. adjecto
a fost singura propusa pina acum qi
primitä de toti fall control 0 fail
controversä (Cihac, I, 6). Numai Miklosich
a observat a ea nu se impaca
cu legile fonetice (Lautlehre , Consonant.
II, 64). In adever, din latinul
17 adjecto" s'ar fi putut nasce la noi
ajept" , ca ajung = adjungo" sa
ajut = ajuto", cel mult : azept" ca
in zac = jacio [djacio]", dar nici o
data aiept.
Foneticesce, afeptare póte fi numai
dOra latinul allect are = ital. a 1lettare
= franc. allécher. Prin
urrnare, sensul fundamental al cuvintului
este amages c. Acest sens ne
§i apare singur in Vocabularul lui Costinescu
(I, 28): a afepta, a indemna la
o placere, a amagi". Tot a§a la Pontbriant
(p. 19) : a cdepta, vecy a amagi".
In Tera-Romanesca vorba pare a nu
fi cunoscuta in popor cleat numai cu
acest inteles. In Lexiconul Budan reflexivul
m 6 afept = sich verleiten
lassen", implica 0 la activ : afept
= verleiten ", amagesc ". Tot aci
vine prin sens m6 alept = prahlen",
insemnand literalmente : m6 magulesc
pe mine insumi, me in§el crecendu-m6
pré mare", precum §i adjectivul al e ptat
or falos, Prahler" in Vocabulariul
dela Sibilu din 1822.
Deja latinesce allect o, frequentativ
din allicio", se pleca &bra sensul
de diriger", de exemplu la Columella
: ad aquam duci boves sibiloque
allectar i". De aci romanul
afept = lenken" in gramatica transilvana
a lui Molnar dela 1788 (p. 254)
§i chiar in Lexiconul Budan, ca
caep t = ghicesc, errathen"; cdept =
7)
hinweisen" la Budai-Delénu (Dick. Mss.
in Muz. istor. din Bucur.); afept =
flecto, dirigo" in gramatica banatena
a lui Alexi (1826, p. 254), cdept
andeuten, anpassen" la Sava Barcianu
(p. 5) etc.
Abia pe a trela linia, resultand din
notiunea intermediara secundara de
diriger ajuster", s'a näscut sensul
de arunc": afept, jacto" (Bobb), care
a facut pe filologi sa se amag6sca, sa
se afepte in tOta puterea cuvintu'mi,
alergand la latinul adject o.
Al nostru aleptare este clan frate
bun cu francesul a 11 éche r, care in
limba veche avea i acolo o forma reflexiva
aprOpe identica prin sens cu
romanul m 6 odept." Versul lui Ronsard
:
Puis donne voile, et sans plus t ' all echer
Va-t'en ailleurs ta fortune chercher...
se traduce romanesce :
Apol intinde'ti pinza, i fAr'a t e-aiepta,
Te du in altä parte norocu'tj a Cato.
v. .tniept.
Alepatbr, -Ore --
v. ifiept.
Aièse (Wit, afire), .vb.; appreter
l'ail. La presinte indicativ, la conjunctiv
i la imperativ singular se introbuint6za
mai mult : afez, sa aieze,
atazd ! (L. B.), ba unii conjuga peste
tot ca pe cutez" : cdezai, alezare,
aiezat etc. (Pontbriant).
v. 2' Alu. Aite. Aituret.
1'AI:bye, adv.; r6ellement, manifestoment,
èvidemment. Compus din prepositionalul
a ( = lat. ad) 0 din ad