ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

991 LAMAR 992
ric pentru notiunea de ori-ce nepläcut,
refi, trist, Inca din acest punct de
vedere pina qi dulcOta póte fi amara,
ca in doina :
Si ad unde in6 volu duce ?
Uncle mierea e mai dulce,
Cdcl aice 'n asta. Ord
Deil! si infer ea e amard...
(Marian, Bucov. II, 13).
Istoria lui Brancov6nu 1730 (Cony.
lit. 1875 p. 328) :
Oh! amard prinadvard,
Cum ne le Turcil din lard_
Coresi, 1577, ps. LXIII :
intinsera arcula
sau, lucru
amari .
intenderunt
arcum , rem amaram...
Moxa, 1620, p. 380 : o, amard leu
cu sufleta cruntii i cu minte de flail,
vrajmav, cdta paguba fece§i !... a
Beldiman, Tragod. v. 1 :
Ce necaz, ce osindire, val mie1 co foc amar,
Ce tresnet si ce lovire, ce otrdvitor pahar
0 balada din Bucovina :
cu gura'i blastdma
Cu bldstam amar de foc
St n'albd 'n lume noroc,
Cu bldstdm amar de mOrte
Ca sa. n'albd 'n lume parte...
(Marian, If, 123)
Doina din Ard61:
Bine-a clis fruncla de vie
Cd dragostea nu'l movie,
Cd dragostea se sfirsesce
Si
cat lumea nu trdesce:
Dragostea e 'nseldtdre
,Taduce chinurl a mare
Din Moldova :
(J. B. 219).
Ch ml-e sufletul amar
Si'ml e traiul in zadar I
Val de mine si de mine,
Nu mal sold ce'l roil, ce'f bine...
(Alex.,Poes. pop. 2. 313).
...
Pentru popor, o mama pOte fi a -
spra., dar o sOcra, este a c r a, lar o
muma-vitrega e amard :
Cate porno sint de yard,
Nice una nu'l amard
Ca males de-a doua Ord (J B 209)
v. Acru.
La plural feminin, in gra% se aude
mai adesea amara in loc de amare ;
une-ori vechile texturi :
Ioan Crisostom, text din sec.
SI.
XVII (Cod. Mss. miscell. al Bis. Sf.
Nicolae din Bra§ov, p. 483) : nice zdaraindil
fata sau batandil in pieptti sau
glasuri lasända, ce numai diin inima
sa
lasam lacrame amard.. ."
Poetul insa, din contra, NI permite
in asemeni casuri §i pe masculinul amart
:
Zilot, Cron. p. 52 :
Lucru vrednic d'amari lacrAml, numal jale,
numal foc,
Care este pustiirea acestui romdnesc loc I ...
Ad jectivul amar, fOrte des el-insu0
in graiu, s'a mai ramurit la nob in atatea
crengi unele peste altele, ca nicairi
in limbile neo-latine din Occident.
Pe ling substantivul a m a r, adverbul
a m a r, interjectiunea a m a r, vine
apol verbul amares c, adjectivii amar
nic i amarifi, substantivii
amar 61a amarime, amaraclune,
amaratura etc., fie-care
exprimOnd o nuan i avend o functiune
propria, bine determinata.
v. 2-4. Amar. ' 2. Amarnic. Amaradune.
Amaresc...
2Amax (plur. amaruri), S. n. ; soulfrance,
peine, tristesse. Sinonim cu amar
aciune, cu amarime, cu
amar 61 a, dar cu o nuanta mai puin
; a§a despre gustul buca-