ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

25 A- 26
Acest fenomen este erasi Para, paralela
in cele-l'alte limbi neo-latine.
5°. Inca o observatiune. Postpositivul
-a derivand din lat. illa, ar trebui
sa fie -ea (-Ia) , dupa cum si este
lit pronurnele personal ea = illa. Sa
nu ultam insä, c latinul ilia , trecend
in limbile romanice ca articlu si
ca pronume tot-o-data, s'a diferentiat
pretutindeni in doe forme: franc. la si
elle, ital. §i span. la §i ella, etc. In
dialectul sicilian, anume cel palermitan,
articlul devine tocmai a : a donna, a
fimmina, a bedda... Rornanesce o asemenea
tocire fonetica era cu atat mai
de asteptat, cu cat articlul postpositiv
ii perde individualitatea.
v. "A. Lu. Le.
Ei.
".A; preposition servant a marquer
l'infinitif. Ori-ce infinitiv, intru cat functioneza
ca mod verbal, este preces in
dialectul daco-roinan de prepositiunea
a: a face, a se face, a facere,
a se facer e, afara numai atunci cand
inceteza de a fi infinitiv prin unire cu
auxiliarii a m §1 voiu: as face, volu
face, si atunci cand urinezil dupa yenbul
p o t : pot face, si dupa s c i ü :
scia face.
Acest a 'Ate fi despartit de infinitivul
sea prin unele elemente adverbiale
i pronominale monosilabice : a
mai face, a ne mai face, a nu ne mai
face, a nu ne mai tot face..., si ferte
des Ii asociaza prepositiunile s p r e,
pentr u, fara : spre a face bine,
pentru a "face reil, fara, a face ce-va,
mai ales insa prepositiunea genitivala
d e, cu care se unesce in d e a sat d ' a:
de a face, de-a face, d'a face ; lar in
limba veche nu mai putin des se intrebuinta
dupa a un infinitiv intreg
articulat, adeca, in loc de a face" se
qicea nu numai a facer e", ci inca
)7a facere-a".
Exemplele de mai jos ail in vedere
numai cele trei intrebuintari archaice
ale infinitivului a : 1'. Para d e - §i cu
infinitivul intreg nearticulat; 2°. fdra
d e i cu infinitivul intreg articulat ;
3°. cu infinitivul intreg articulat §i cu de-.
Pravila Munten. 1640 f. 19: ... surd0
sau flu de a treia nunta sau nascuta
intru amestecaclune de sange, de unii
ca ace§te toti sa nu cuteze a se ch ein
e-a preoti..."
Pravila Moldov. 1646, f. 57 : nu sa
va certa barbatula curvei de o va omora
pre dansa inpreuna cu cola Cart curvit
cu dansa ; Tara de va scapa muiaria
pan va ucide pre curvariu, atunce
or-canda o va gasi atunce sa o omoara,
aleganda sa, nu fie facut pace cu dansa,
cit daca va face pace nu iaste vreme
de-a o mai ucidere-a..."
Moxa, 1620, p. 352 : nascu anume
Alexandru , cocont fromosel, fu
mila a'l piiardere-a..."
Neculce, II, p. 196 : cu cat v yeti
indemna a citire pre acest letopiset
mai Mint, cu ateta yeti sti avaf erir
e de prim ejdii si veti fi mai invatati
a dare rdspunsuri la sfaturi..."
Pand armasul din Tirgoviste 1627
(A. I. R. I, 1, p. 14) : I am vandut en
de a me buna voe si cu zapisul mieu
saaibaa'si facer e-a§i carte dom.
nesca de mo§ie..."
Originea prepositiunii infinitivale a-,
natura in genere a infinitivului roman
si functiunea articlului infinitival postpositiv
-a, se invedereza pe deplin catetrele
prin urmatorul pasagiu din Psaltirea
slavo-romana a mitropolitului Dosofteiu
1680 ps. CXLIX, punendu-se
in paralel cu contexturile grec si latin:
. a face rascumparare intru pagani,
infruntari in naroade; a lega
pre 'rnparatai lor in obedzi sit slavitii
in catus la manti de herti; a f ace r e-a
intru dansii giudetul cel scris..."