ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

La colOna 102 duprt rindul 40:
Abàro (aburcare, aburcat), vb. ; s'élever,
monter, gravir. v. Burec.
La col. 290 dup5. rindul 13:
Palia din Ora§tia, 1582 (Cipariu, Anal.
57) :
Genes. XLIX, dividam eos
7 : inparti-voiu in Jacob et d i spre
ei in Tacovii pergam eosin
volu addvdsi Israel .. .
in Izdrail . . .
La col. 584 dupa rindul 29:
Din literatura poporana cunOscern
trei texturi cu caept.
Basmul Nuscia-Impërat" (Tribuna
din Sibiiu, 1686 p. 1118) : acurn s e
aiaptd o data calul §.1 ca fulgerul trece
preste pOrta...";
Basmul Teiu-legènat" (ibid. 1885 p.
38) croiesce un o§onete bun din pulpa
piciorului stang arunca in gura
pajurei, care cu o aleptare a i fost
afara, [din lumea cea-lalta pe lumea
nOstra] " ;
Proverb :
1116 leaf cu aleptul,
TI-a pirai pieptul ;
M6 Teal cu de-acelea,
Te-a ustura pielea... (Ibid. 1885 p 22)
In primele doö pasage, aiept insemnéza
o avintare sat o rapellire ; in pasagiul
al treilea, cel mai important prin
natura sa stereotipa de proverb i unde
cuvintul ne intimpina ca substantiv,
alept 'Ate sa insemneze de o potriva
avintare saü it.peclire la lupta,
in§elaciune, §ovle-momele, alldchement".
Cate-trele texturile sint din Transil-
Addenda
vania, undedupa cum am vequt mai
sus predomnesce in acdstä vorba sensul
derivat de aruncare".
La colOna 676 dup5. rindul 16:
Cu tOte astea, al nostru ala' n-dala
ar putO sa, fie tot ap de bine grecul
La V1) A.cov, dupa cum ne asigura
d. A. Odobescu ; de ex. : oa&2i 11 A, 2, a
v 815 w v = vorbesc ala'n-dala. In
adevör, Costachi Negruzzi, Muza dela
Burdujani, sc. 11, scrie ac6stä vorba
cu t §i o puce in gura unui Grec Lakerdopulos
: Ti ine keramu ? iti vorbesc
crqtinesce
tal'i. . ."
raspunqi alan-
In ambele casuri, fie neo-grec sari
neo-albanes, cuvintul ni-a venit pe aceiaI
cale in Vele Fanariotilor.
Dad, insa va fi cum-va adeve'rat ca
ala'n-dala sail ala'n tala se afla ca vorba
curat poporana §i la Romanil de
peste Carpall, precum ne afirma Oreeine
din Selagiu in fundul Transilvaniel,
atunci nici albanes el nu mai
póte sa fie, nici grecesc, ci va fi un
rest medieval lasat de naväliri turanice,
Comani sail Pecenegi, caci in dialectul
turc djagataic din Asia printr'o
coincidinta fOrte curiOsa pina astaqi
alan-talan insemnOza grand desordre",
grosser Wirwarr" (VambOry,
Sprachstud. p. 256).
La colOna 676 dup5. rindul 17:
Alas (aleisat, aletsare) , vb. ; laisser.
Forma macedo-romana pentru 1 a s ,
care ne intimpina in Penticostarul Mss..
pe de la inceputul secolului XVII, pe
care'l avem dela d. Ar. Densuanu,
p. 181 : cele nebune ale lumii alaset