ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

693 ALAUTA. 694
sat :
Acolo Carabkt bea
Cu trei mandre-aldturea...
(Aid. 135)
E mai prozaic :
Arã badea cu plugul
Alciturea cii drumul...
(Jarnik-B5rsanu, Transily. b76)
Idiotismul: alâture cu dreptatea",
aldture cu adevörul", aldture cu legea",
insemneza a fara di n..."
Jipescu, Opincaru p. 86 : CaV parcalabi
nu storc §i maduva din saraci,
cati puternici mari §i mici nu scot
legea do judica dOpo ea numal p'Al dO
nu pete, iar lui dO póte judica alaturi
cu legea..."
Cu prepositiunea p r e, aldture cap0ta
sensul de autour, , environ" :
)1m0 invirtesc p e alature §i nu nemeresc".
Proverb despre emeni ne'ndemanateci
: Pune branza in strachina §i intinge
Valaturea" (Pann, III, 78).
Cu acest sens se 'Ate intrebuinta
substantivalul plural aldturile les environs":
aleiturile oraplui = die Urngebungen"
(Dr. Polysu ), fiind insa
mai obicinuit : impregiurimi saü
prejm a.
Adjectivalul d e alciture = lateral".
Caragea, Legiuire 1818 p. 68 : rude
d e alature sint fraii, unchii, nepotii,
veril si
in oposiVune cu
rudele din sus §i din jo s" (p. 78).
Alciture = l'un pros de l'autre";
de ex.: sa nu mergeV alaturea".
In poesia poporana:
:
Totl imi plOcd la bataie
intro sunet de cimpdie,
Chte sas'aldturea,
Cate patru-asaminea...
Tompiliii, 77).
Mita, cucil Vinerea,
Tree voinici Dundrea
Cate trel alciturea...
(Marian, II, 40)
In limba veche ne intimpina nu o
data fara vocala obscura : alature.
Un text din secolul XVI (Cod. Mss.
miscell. al Bis Sf. Nicolae din Bra§ov,
p. 368) : la cinste cela mare ajunse
a
§ede pre unulii de cele doasprazece
scaune cu Hristos atature..."
Este latinul a d -la ter a in loc de
singularul ad-la t u s, de unde ital.
allato, span. allado (Cihac).
v. Lat. Lature.
Alturea. V. Aldture.
Alfituril, adv.; mome sens qu' alat
ur e. Format din alature prin
sufixul -4, dupa analogia adverbilor :
faV§, dosi, curmeqi§ etc. Rare-ori se
intrebuinteza.
v. Aldture. -if.
1.
v. Haldd .
2Altul s. alèü (plur. alduri, aleuri),
s, n. ; arrhes. Se aude peste Carpa-ti.
Aleit=a rvun a" (L. B.). E peste putinta
a'l trage din maghiarul foglalO"
(Cihac, II, 475), dar totu§1 maghiar el
este, insa vine din e 18 avance, commencement".
A lasa cul-va de aldd = a da
arvuna".
Doina de pe Mure§ :
Du'ti bade dorul cu tine,
Nu'l ldsa de-alciii cu mine.
Ca ett am do secerat,
Dor astOptd särutat,
*i ell am de facut fin,
Dor astdptd strins la sin...
(Farifilia, 1883 p. 215)
AMU& s. letutA (pl. aläute s. Mute),
s. f.; t. de Mus. : instrument a cordes.
In texturi pier) graiu, dupa timpuri
pi