ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

53 Ak 54
1°. W in vechile texturi.
Mai tOte sistemele grafice, fie-care
intr'un mod neatirnat, afl represintat
lungimea vocalei in genere prin redu-
plicarea literei respective, iar pe Inngul
is (To in specia prin aa. Ast-fel a
fost la vechii. Romani in cele mai antice
inscriptiuni : faato, naatam, paastores,
aara etc. ; tot ap la vecinil
nostri Serbi, fie cu litere latine, fie cu
cele ciriliee : cal:map, cTpaax, goraa, silaa
§. a., sat la Unguri : haasfa, laan,
naarffa etc. v. pe larg in Cuv. d.
War. T, 34-7. De aci urméza, ca
.de ate ori in scrisórea romana cirilica
ne intimpina un aa, el infaVVM anume
pe a.
Legenda St-ei Vineri 1580 (Cuv. d.
batr. II, 152) : duserd sfanta Veneri
in cetate i de§chisera portaa i o dusera
catra zmeu samta Veneri..."
Docum. munten. 1602 (Cuv. d. batr.
I, 127); sa n'aiba treaba a merge sa-i
judece sau sa-i praade..."
Intr'o scrisóre dela o jupdnesa Stana
din 1609 (Cuv. d. batr. I, 173) : ma
inchin cu capul la pamantu la dumnitaa
i la upanOsaa dumnitale eu
astazi santu in polaa dumnitale..."
Stefan-voda Tomp, 1622 (ap. Melchisalec,
Chron. Hu§., Apend. p. 46) :
bine sä tii, ca de se va strica fantanaa,
apoi capetile voastre vor V..."
Inventariul Galatei 1588 (Cuv. d.
bdtr. I, 206) : cice bucatele i vinul
§i de alte vaase..."
Dabija-voda, 1662 (A. I. R. III, 243):
sa fie taare i putérnic cu cartO domniei
mele a opri i a tine o parte de
mo§ie zalojita de fraate-sau Ursul
§i apoi au rascumparat'o Neculaiu si
cu fraate-sau..."
Nicolae Arbure, 1698 (A. I. R. III,
264) : ... am vändutu dumisaale lui
Lupaqco Murgulet din saatu din
gumataate de saatu din paarte de sus,
din a paatra paarte a paatra paarte
de saatu, i cu baalta ce iaste pe aa
paarte i cu tot vinitul acei part, care
paarte iaste aliasa dintr'alte..."
Acest aa= ne intimpina numai in
manuscripte, §i mai ales in acte rustice,
adica cele scrise de Omeni necarturari,
pe earl II stapania nu o ortografia
tipied, ci deprinderea lor propria
de a rosti sonurile. In tipariture
nu'l mai gdsim, §i nu prO in texturi
transcrise cu o ingrijire ore-care.
Netonicul aa in numi feminine articulate
: portaa, jupanesaa, polaa, se
rostia MIA cea mai mica indoiela ca
o vocald lungd, cdci lungimeal resulta
din contractiunea a do6 vocale : portd+a,
jupanesci-a, pold-±a, §i din aceiqi causa
era lung §i e in casul oblic, care §i'n
texturi tipärite se scriea fOrte des prin
ee=, in Coresi buna-Ora la tot pasul :
cased, §arbeei, feteei etc. In scurt, aci
este ct sau aa prin compensatiune fonetica
directa.
Tonicul aa in paarte, saatu, fraate,
dumnitaa §i altele, unde lungirea era
inlesnita prin accent, nu este organic,
ci se datoresce unui principia de reactiune.
Desa trecere in vocala confusa
a sa a mic§urand din ce in ce sfera
lui a in fonetica romana (v. 1A), trehula
in t arir ea acestei vocale amenintate,
§i anume on pe unde ea póte
sa resiste. Este aceiql lege, prin care
Curtius explica fenomenul ca aspira-
tiunea in greca si'n
latina, atunci cand
slabesce sat se perde in cuvintele unde
e organica, tinde a se introduce in altele
; acelia0 lege, pe care Le Marchant
Douse (Grimm's law, London, 1876,
p. 36,599.) a studiat'o in limba englesa
§i a numit'o fOrte potrivit «compensatiune
incrucipta (Cross Compensation).
In latina rustied, perderea lui
h in ircus pentru hircus Meuse a se
furi§a h in hinsidiae pentru insidiae ;