ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

897 l'ALIVENd 898
rudite; apoi de aci, ca un fel de explicatiune
la alivanta, s'a adaos placi nt
a in : alivanta-p la cint a. Cihac ci-
téza locutiunea : a cade alivanta-pl
cinta ca o brOsca=faireuneculbute
comme une grenouille". Ma adesea
insa se (lice: alivanta in gr 6 p a",
72alivanta peste cap", alivanta pe
spin are".Alivantaplacinta se aude
numai in Moldova, nu §i la 01teni,
in graiul carora nu exista a 1 i
v e nci, i prin urmare o asemenea
etimologia poporana nu avea cum sa
se nasca.
Finalul -cci din al i v an c a, fiind un
sufix fOrte respandit in limba romana,
nu putea sa treca in -ta i -da din alivanta
sat alivanda, o terminatiune
de tot rara. Afar% de a cOsta, s'ar fi
: a cade a li van c a", dupa cum
se (lice intr'un mod adverbial : cade
m or m a n", curge gar I a" , lega
fe d el e §" etc. (cfr. Jarnik, Rurnan.
Volksmarch. 21), iar nu articulat : a
cade alivant a". In scurt, din tOte
puncturlle de vedere, alivanta n'are a
face cu alivanca.
Forma -anta, sat -anda in loc de
-dnta ori anda dovedesce ca, vorba nu
e veche la Romani% Este terrninul italian
de marina alla -b an da (Tommaseo,
vv. alla-banda §i bancla), cu un
consonantism care indica trecerea'i prin
gura marinarilor bizantini, caci in medio-greca
italianul b an d a se rostia
fi dywa (Du Cange, Gloss. graec. ad
voc.). Italienesce andare alla b a nd
a" se clice despre corabiile cand se
pleca pe o parte, i de aci materialmente
: andare all a b anda =- a se
povirni, a sta sa cada, a vvai ca be-
Vii", iar figurat : andare all a b a nd
a=a se ruina, a suferi o nenorocire
§i
chiar a muri", adeca intr'un mod
adverbial tOte acceptiunile romanului
alivanda sat alivanta.
22,083
A-
Este Inca una dintr'o semã de vorbe
italiene strabatute la noi dela Marea-Negra
prin comerciul venetian §i
genoves de pe la finea vOcului de mijloc.
v. Acio-e. Alamd. Aleodor.
Alivant, s. m. ; t. de Botan. : Lavandula,
lavande. Se aude in Moldova (Vasluiu,
c. Muntenii-de-jos). In Tera-Ro-
manesca se (lice 1 ev an t a
(Poenar-
Aaron-Hill). Numele cel mai romanesc,
care merita a O. generalisat, este a s
p i c. 0 planta de gradina, cultivata
mai cu sema din causa placutului set
miros i care a pastrat aprOpe in tOte
Vrile numele 'I tecnic latin La va ndula:
nemtesce L a ven de 1, rusesce
lavendul,polonescelewandaetc.
Forma moldovenésca alivant este o
apropiare prin etiniologia poporana de
aliv an t a. Cuvintul nu e vechin la
noi.
v. Alivanta. Aspic. Levanta.
1Alivèn01.
v. Alivanca.
2.A.livènel s. alivInol, s. f. plur.; t.
de choreogr. popul. : ronde, danse en
cercle, sorte de ballet. Un fel de h o r a
fOrte respandit in Moldova. Unil aü
descris'o ca : sorte de danse rustique,
comme la hora, pendant laquelle hornmeset
femmesse versent mutuellem
en t a b oir e" (Cihac, II, 2),
o particularitate de tot fantastica, nascocita
numai §i numai pentru a pute
trage cuvintul din slavicul liti==verser".
Alivencile n'ati a face cu nici un
fel de betia sat b6utura.
I. Crenga, Amintiri (Cony. lit. 1881
p. 449) : ... ne canta din fiuer : Doina
care te umple de fiori", Corabiasca, mariuta,
Horodinca, Alivencile, Tiitura, Ca-
-1a-up-cortu1ui. . ."
Burada, Almanah musical 1877 p.
63 : Alivencile. Acest joc se jOca ca
29