ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

825 ALERG 826
liodore ; cfr. Dunlop, Gesch. d. Prosadichtungen
ed. Liebrecht p. 482). Se
crede a el tthia cam in secolul V pe
timpul papei St. Leon. Dar legenda siciliana
cea cu metamorfosele lui Aleodor
cum erre i cand anume putut'a
ea stthbate pina la RomAni, pentru a
se impletici la noi cu un basm de o
al ta natura ?
v. Acio'e. Adamasca. Alama.
Albr, s. m.; t. de Myth. popul. : nom
in voquë comme refrain dans certaines
chansons. Ater este una din numereisele
forme poporane ale acestui nume
mitic, pe care o gäsim la Canternir,
Chron. I, 292 : de este sa putern amesteca
cuvintele prostimei intre dovédele
istoricilor, ce ne-au povestit un
voinic, Preda Stambol din tam MuntenOscA,
carele apol din mila imparatesca
§i sotnic la targul Harcovului
au statut, acesta dara ne spune, precum
in Tara Romanesca aproape de
Dunare pe malul Oltului sa sa fie vazand
ni§te temelii ca de cetate, carora
taranii de pre acolo lacuitori, din IA,tramii
lor a pucand, le zic Curtile lui
L er-impar a t, precurn §i in Colindele
anului nou §i asthz au luat de
pomenesc : L e r, Aler Domnu 1, care
nume sutra : Avrelie, Avrelian..." Acest
Ater sa fie A ur el i an us, sag
mai curand IT al erianu s? sa, fie el
slavicul L e 1 Cupidon" (Cihac), oil 0
alt ce-va ? o vom desbate pe larg aiuria.
v. Ler.
Alôrg (alergare, alergat), vb.; courir,
recourir ; a a e ca,-rga, surpasser l'un
l'autre, concourir. Dintre verbi de mi§care:
merg, umblu, fug, pa§esc,
trepo d, ur di n, caerg e sinonim mai
ales cu primil doi, unit fie-care cu cel
al treilea, adeca ca §i. cand am (lice :-
merg-fug" sat umblu-fug", insemnand
o mi§care momentana 'lute sag
o milcare frecuentativä lute, mai cu
deosebire insa pe acesth din urma.
Coresi, Omiliar 1580, quatern. XVI
p. 15: derepta-ne-va a inbl a, 0 spre
canine lui cél6 nelunecoasele i neajunsei
inparaVei lui pre noi va Inthri
a alerga. . ."
Doina Oltenésca :
Am um blat, am alergat,
M'am milcuit, m'am rugat
De sdrac §i de bogat;
Niel cd 'n sémá m'ad
(Alex., Poes. pop 2. , 285)
Anton Pann, Povestea vorbei I, 142 :
La praznice §1 dumineci la bisericd s'caergi,
Dact nu te Yartd lucrul si 'n alto (Tile stk.
mergt..
Locutiunile pleonastice: a alerga I n
fuga" 0 a alerga in fugamare"
exprima Ore-cum gradul comparativ
gradul superlativ al alergarii.
Doina Nevasta harnica" :
Ea alérgii 'n fuga mare,
Secerd ord de prânclare
Del
usucd 'ntr'o cMdare...
(Alex. Poes. poi:0 , 353).
De asemenea : a alerga intr' un
su flet.
Basmul Fiiul Vinatorului" (Col. 1.
Tr. 1876 p. 87) : in tr ' un su flet
alergara §i spuseth inpëratului cele ce
Cu acela§i sens : a alerga p e cap
et e (=medio-lat. per capita), dar numai
atunci cand mai multi se 'ntrec a
ajunge la o
tinth.
bAgat
Ispirescu, Unchimul sfatos p. 51 :
Cand auclith muiereturile despre una
ca asta, se adunara numal intr'o clipea,
ca fruma i ca lérba, alergdnd
pe cap et e, care de care sa ajunga
la Mare mai curand..."
v. Cap.